Majoritatea cauzelor deschise în anii 2014-2018, în Republica Moldova împotriva aleşilor locali pentru abuz de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu au fost închise din cauza absenței corpului delictual sau a expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.
Potrivit unui raport realizat de Institutul IDIS Viitorul, cel mai des instanțele de judecată au încetat procesul contravențional pe motiv de expirare a termenului de prescripție a răspunderii contravenționale (63%), transmitemold-street.com.
Dosare fabricate de procurori?
Urmează cazurile de încetare a procesului contravențional pe motiv că nu există faptul contravenţiei (31%), iar un dosar contravențional a încetat atît din cauza inexistenței faptului contravenției, cît și în legătură cu nulitatea procesului verbal contravenţional.
Doar o persoană a fost găsită vinovată de comiterea unor contravenţii în baza articolelor 312-313 din Codul Contravenţional. În același timp, sentința s-a limitat la o amendă de 1.500 lei și la interzicerea ocupării anumitor funcții timp de trei ani.
Autorii studiului susţin că Procuratura nu a contestat cu recurs nici o hotărîre judecătorească de încetare a procesului contravențional din motivul expirării termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere contravențională, iar în trei hotărîri din şase nu s-a exercitat calea ordinară de atac asupra hotărîrilor primei instanțe de încetare a procesului contravențional pe motiv că nu există faptul contravenţiei.
Cît despre învinuirile aduse aleşilor locali de către procurori în baza articolelor 312-313 din Codul Contravenţional, circa o treime au fost pentru administrarea bunurilor imobile contrar procedurilor.
Interpretarea „interesului public"
Expertul legal al IDIS Viitorul, Viorel Pîrvanб susţine că invocarea „intereselor publice" în calitate de urmări prejudiciabile ale celor două contravenții are, de regulă, un caracter arbitrar.
"Analiza efectuată ne arată că în 13 cauze contravenționale au fost invocate drept urmări prejudiciabile „interesul public". În lipsa unei noțiuni în Codul Contravențional, care ar determina semnificația „interesului public" ca valoare socială, persistă interpretări și estimări subiective din partea organelor de drept", potrivit expertului.
Autorul susţine că sînt inexplicabile cauzele intentate pe motiv că primarul nu a informat și nu a adus la cunoștință consilierilor și altor subiecți scrisorile și răspunsurile recepționate în Primărie.
"Nu este clar care este gradul de pericol social al unor astfel de fapte din partea primarilor pentru a porni dosare contravenționale împotriva lor, precum și existența sau inexistența unei daune interesului public sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice", scrie Viorel Pîrvan.
Erori procedurale şi sancţiuni vagi
Acesta remarcă și anumite erori procedurale la intentarea cauzelor, constatate în hotărîrile finale ale instanțelor de judecată. De exemplu, calificarea incorectă a faptelor aleșilor locali, cu indicarea comiterii unor acţiuni din neglijenţă. La fel, menționează constatarea contravenției de către o autoritate care nu avea astfel de competențe conform prevederilor Codului Contravențional, fie întocmirea incompletă a actelor procesuale.
În opinia expertului, şi pedeapsa contravențională „privarea dreptului de a deţine anumite funcţii" este extrem de vagă, nefiind specificate clar situațiile cînd privarea poate fi aplicată și nu ține cont de particularitățile aleșilor locali.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, pentru evitarea situațiilor în care autoritățile publice locale sînt învinuite pe nedrept e nevoie de evaluarea corectă și argumentarea motivată a daunelor cauzate interesului public și sporirea capacităților oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat la efectuarea controlului de legalitate, pentru depistarea și sesizarea eventualelor încălcări în deciziile și dispozițiile autorităților publice locale în scopul evitării unor posibile dosare contravenționale.
Adăuga comentariu