Vladislav Zotea a povestit ce a simțit cînd a arborat tricolorul pe Everest

Fără îndoială visul oricărui om care este pasionat de alpinism este să escaladeze măcar odată în viață Everestul.

Pe 19 mai, un simplu băiat de la Botanica, Vladislav Zotea, a reușit să își vadă visul împlinit și să arboreze steagul Republicii Moldova pe cel mai înalt vîrf din lume.

Într-un interviu pentru Noi.md, alpinistul a povestit ce a simțit atunci cînd și-a văzut visul cu ochii.

”Sincer? Credeam că voi începe să plîng pe acel vîrf, așa cum s-a întîmplat pe Denali, pe ceilalți munți care au făcut parte din pregătirea mea pentru escaladarea Everestului. Dar m-am simțit trist. Ani de zile, Everestul fusese un vis pentru mine, un scop spre care mă îndreptam, dar acum nu știu cum o să trăiesc în continuare. În același timp, exista și bucurie, dar era întreruptă de gîndurile legate de pericolele de la coborîre, de oxigenul care se termina, că aveam puțin timp la dispoziție. Conducătorul grupului ne grăbea mereu, noi înțelegeam că nu puteam petrece mult timp pe vîrf, trebuia să reușim să facem niște fotografii, să filmăm... Voiam foarte mult să beau ceai, dar conducătorul mi-a spus că vom bea mai tîrziu, că trebuie să coborîm. Nu puteam, aveam gîtul uscat. Oxigenul îți usucă gîtul, iar dacă bei ceai, îți ușurează respirația. Îmi era foarte greu să respir, nu mi-am scos nici masca, pentru că acolo, pe vîrf, chiar și cu mască de oxigen, e greu să reziști, nu te simți normal. Am încercat să fac mai repede tot ce am planificat, să nu uit nimic, să verific dacă telefonul funcționează. Era foarte greu să țin telefonul în mîini, îmi înghețau mîinile fără mănuși. Dar eram foarte bucuros. Eram bucuros că toate eforturile mele nu au fost în zadar, mă gîndeam, simțeam că visul meu a devenit realitate, că mi-am atins scopul.

Ridicarea pe vîrful muntelui a steagului țării din care provii este o tradiție veche printre alpiniști. Mă mîndresc că sînt moldovean, că m-am născut în Moldova și îmi iubesc foarte mult țara. Este o onoare pentru mine să le povestesc oamenilor din diferite țări cine sîntem, de unde venim, prin ce sîntem deosebiți și îmi doresc ca după comunicarea cu moldovenii, oamenii de alte naționalități să aibă emoții pozitive”, a povestit Vladislav.

Totodată, acesta spune că priveliștea care se deschide de pe vîrful Everest, este una cu adevărat de poveste.

”Este minunat! Nici nu-ți vine să crezi că te afli în cel mai înalt punct din lume. Ca să înțelegeți - aceasta este altitudinea la care zboară avioanele, altitudinea la care elicopterele nu pot ajunge, altitudinea la care o persoană, dar nu orice persoană, poate petrece foarte puțin timp. A fost extraordinar să văd și alți munți în jur, masive, totul era atît de mic... Nici nu-ți dai seama pînă la sfârșit cît de frumos, de minunat este. Este foarte greu să descriu toate emoțiile. Eram și foarte obosit. Era a patra zi de ascensiune, pentru că ascensiunea începe de la bază, nu de la tabăra a patra, și în toate aceste zile mergi, obosești, dormi în cort, nu întotdeauna dormi suficient, te arde soarele, apoi te bate vîntul, adică pe Everest ești deja la limita capacităților și a puterii”, a spus alpinistul.