Va plăti Guvernul despăgubiri după anularea programului „cetățenie prin investiții”? Precizările Ministerului Economiei

Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiții a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate. Anularea programului a fost salutată de unii și criticată de alții.

Dar totuși, riscă sau nu Moldova să plătească despăgubiri, notează noi.md cu referire la tv8.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, declara în 2020 că legea nu a adus beneficiile anticipate inițial și că în schimb a permis unor persoane să obțină cetățenia moldovenească pentru a accesa mai ușor spațiul Schengen al Uniunii Europene.

„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei Republicii Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine Republicii. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte, să obțină pașaportul Republicii Moldova și liber să poată circula pe teritoriul Uniunii Europene”, a declarat Igor Grosu, pe 18 iunie 2020, după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiții.

Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că Republica Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză care prevede acest lucru.

Fostul ministru al Economiei, Vadim Brînzan, a menționat că aceste despăgubiri ar putea ajunge la câteva milioane de euro, iar ex-premierul Ion Chicu susținea că au fost discutate sume considerabile.

„Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”, a spus Brînzan.

„Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”, a declarat Chicu.

Potrivit companiei „Henley Partners” nu a oferit niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.

În altă ordine de idei, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților Republicii Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului „Cetățenie prin investiții”.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.

„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.

Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile Republicii Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin investiții , afirmând că acesta nu a adus beneficii financiare semnificative, ci doar a afectat imaginea Republicii Moldova. Negruța a subliniat că continuarea programului ar fi putut pune în pericol regimul liberalizat de vize al țării și că eliminarea acestuia a fost o alegere înțeleaptă pentru țară.

„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate Republica Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai Republicii Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie Republica Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat Republica Moldova că schema s-a oprit”.

Peste 50 de străini și-au cumpărat pașapoarte moldovenești în cadrul programului cetățenie prin investiții, lansat în timpul guvernării lui Plahotniuc și abolit în 2020. O parte dintre aceștia sunt miliardari cu trecut dubios, care și-au perfectat cetățenie moldovenească, pentru a fugi de justiție.

Mai exact, în cadrul Programului cetățenie prin investiții au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice.

În Fondul de Dezvoltare Durabilă au fost vărsate în total 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt 4 dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385.000 de euro.

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiții a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate.

Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în achiziții de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.