Poziția și acțiunile Moldovei în noile condiții de securitate

26 feb. 2022,, 07:33 Politică

2484 0

Joia curentă s-au întîmplat două lucruri extrem de grave: Federația Rusă a început atacul militar asupra Ucrainei vecine, iar Parlamentul de la Chișinău a declarat stare de urgență pe teritoriul Republicii Moldova.

Sînt două lucruri strîns legate între ele, care trebuie privite în comun. De ce a fost nevoie de starea de urgență, ce presupune, cum ajută la soluționarea noilor probleme, pe lîngă cele existente deja, au discutat invitații dezbaterii publice „Poziția și acțiunile Moldovei în noile condiții de securitate”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, starea de urgență se instituie, de obicei, atunci cînd sînt pandemii, dezastre naturale sau cînd există pericole de război. Legislația Republicii Moldova este dezvoltată în acest sens și dezvoltarea a ajuns la un punct de perfecțiune din cauza pandemiei, în special după ce, în aprilie 2020, Comisia de la Veneția a emis un document și recomandări ca statele din Consiliul Europei să-și aducă în ordine legislația și cadrul normativ privind starea de urgență la cel mai înalt nivel, mai ales că starea de urgență este uneori folosită pentru a justifica îngrădirea drepturilor cetățenești.

Expertul declară că în Republica Moldova starea de urgență este prevăzută de Legea cu privire la protecția civilă, care se înscrie perfect în cadrul constituțional din Republica Moldova. Potrivit Constituției și Legii privind protecția civilă, Parlamentul este instituția care declară starea de urgență la cererea Guvernului. Conducerea generală a protecției civile este realizată de Guvern, iar Guvernul în acest sens, pentru a conduce țara pe timpul stării de urgență, instituie o Comisie pentru situații excepționale care este condusă de prim-ministru. Joi, Parlamentul a votat stare de urgență în țară pentru 60 de zile al solicitarea premierului, pentru care au votat toți deputații prezenți în Parlament, 88 la număr. Înainte de introducerea stării de urgență, Centrul antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate, a stabilit că Republica Moldova intră în cod galben de alertă teroristă pe întreg teritoriul țării.

Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice, expert în domeniul securității naționale și internaționale, ex-ministru al apărării, a declarat că pe lîngă starea de urgență mai există și alte două grade de „stări”, prima fiind situația de asediu și alta fiind cea de război. Acesta sînt graduale și nu pornesc doar de la existența unor pericole, ci și din perspectiva cum aceste pericole se manifestă. „Aici depinde de modul cum se iau decizii în cadrul Guvernului, administrației centrale și locale, dar și împuternicirile unor instituții responsabile de acest domeniu, cum ar fi Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate, administrația publică locală sau administrația agențiilor guvernamentale. Acum există un război în apropierea Republicii Moldova cu acțiuni militare grave, cu folosirea armamentului convențional, inclusiv aviația, flotele marine, inclusiv lansarea de rachete de rază medie și lansatoare de rachete convenționale. Aceste acțiuni au loc la proximitatea maximală a teritoriului Republicii Moldova la o distanță de circa 60 de kilometri. Aceste lucruri sînt suficiente pentru a institui starea de urgență”, a spus el.

Potrivit lui Viorel Cibotaru, există și pericole de altă natură, cum ar fi fluxul de refugiați, care face o presiune majoră asupra sistemului țării, nu doar emoțional și afectiv, dar și economic, social, de securitate, transport. Alt pericol se referă la cel al securității energetice și alimentare. „Aici pot interveni probleme și de aceea, instituirea stării de urgență vine să faciliteze la maxim luarea deciziilor în cazul unor întreruperi de livrări a acestor resurse. Mai există și riscurile de atacuri cibernetice, în condițiile în care în Republica Moldova este la cel mai jos nivel scutul cibernetic. Țintele pot fi și sistemul bancar și rețeaua de comunicații guvernamentale, și rețelele de comunicații sociale în care Moldova e conectată. Mai sînt și alte riscuri care sînt asociate cu conflictele militare, una dintre cele mai grave solicitînd închiderea spațiului aerian, după introducerea avertizărilor din partea Rusiei și Ucrainei, precum că nu garantează securitatea oricăror tipuri de aparate de zbor”, a spus ex-ministrul apărării.

Mihai Mogîldea, lider de echipă, Programul Europenizare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), este de părere că pericolele din interior ar putea fi mai mari în viitorul apropiat și ele țin de securitatea internă a statului Republica Moldova, inclusiv cele ce țin de regiunea transnistreană, buna funcționare a fluxului de migranți ucraineni, ca să nu existe incidente, acolo unde merg refugiații. „Pericolele trebuie gestionate. Autoritățile se descurcă destul de bine în acest sens, se comunică destul de bine la nivelul Ministerului Afacerilor Interne despre ordinea publică. Sunt informații de la Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră despre situația la frontieră, care pînă acum a evoluat fără incidente, nu s-a observat eventuale pericole la adresa securității țării. În același timp, trebuie urmărite evoluțiile în zona de securitate pentru a observa eventuale semnale de înrăutățire a situației dacă ele vor exista”, a spus el.

În lui Mihai Mogîldea, sînt direcții prioritare spre care trebuie orientate eforturile, cum ar fi dialogul activ cu autoritățile ucrainene pentru a vedea evoluțiile din zonele limitrofe frontierei de stat a Republicii Moldova. „Trebuie ca Moldova să aibă grijă de refugiații ucraineni care trec hotarul Republicii Moldova și să fie analizate evoluțiile din regiunea transnistreană pe cît e posibil, să se vadă semnalele care vin de acolo, să fie analizate foarte bine. În mod prioritar este important dialogul activ între instituțiile Republicii Moldova pe sectorul de securitate și este necesar să fie îmbunătățită comunicarea publică a Ministerului Apărării, pentru că de acolo în ultima perioadă nu am observat nici un briefing, conferință de presă a ministrului, implicare la emisiuni, e cazul să iasă în presă și să comunice pentru că el este cea mai recomandată persoană să facă acest lucru”, a spus expertul IPRE.

Dezbaterea publică la tema „Poziția și acțiunile Moldovei în noile condiții de securitate, organizată de IPN, a fost ediția a 226-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.