Preşedintele R. Moldova poate dizolva Parlamentul în două situaţii: în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, după consultarea fracţiunilor parlamentare sau dacă nu a fost acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
„Termenul de formare a Guvernului este unul cît se poate de exact. Parlamentul are la dispoziţie trei luni de zile, nu contează cîte tentative sînt. În cazul în care Guvernul nu se formează în trei luni de zile, Curtea Constituţională a decis că preşedintele R. Moldova are obligaţia constituţională de a dizolva acest Parlament, fără nicio posibilitate de a extinde acest termen. Este un termen imperativ, deoarece în Constituţie figurează sintagma că preşedintele dizolvă, dar Curtea a interpretat această normă transformînd-o din una permisivă într-o normă imperativă pentru şeful statului, care îl obligă să dizolve cît de curînd posibil un Parlament care nu este capabil să formeze o majoritate parlamentară şi să învestească un Guvern”, a declarat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, în cadrul emisiunii „Loc de Dialog” de la „Radio Moldova”.
Potrivit Constituţiei, în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui R. Moldova şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.
De menționat că, după alegerile parlamentare din 24 februarie curent, patru formațiuni au acces în Parlament. Este vorba de PSRM – 35 mandate, PD – 30 mandate, Blocul „ACUM” – 26 mandate și Partidul „ȘOR” – 7 mandate. De asemenea, legitimații de parlamentari au primit și trei candidați independenți.
Adăuga comentariu