Care sînt cele 9 angajamente asumate de Moldova spre deschiderea negocierilor de aderare la UE și cum sînt implementate

La 23 iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE).

Decizia UE s-a bazat pe avizul favorabil al Comisiei Europene, după evaluarea chestionarului completat, în contextul cererii de aderare depuse de Republica Moldova în martie 2022.

Odată cu acordarea statutului de țară candidată pentru integrarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova și-a asumat implementarea a 9 angajamente, propuse de Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE

Iată care sînt ele:

1. Reforma justiției:

Să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independență, integritate, eficiență, responsabilitate și transparență, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și supraveghere democratică eficientă. În special, pentru a suplini toate posturile rămase vacante în CSM.

2. Remedierea deficiențelor în legislația electorală

În toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și Consiliul Europei/Comisia de la Veneția.

3. Combaterea corupției

Să îndeplinească angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile, luând măsuri decisive pentru investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări.

4. De-oligarhizarea și reducerea influenței intereselor private

Să implementeze angajamentul de „dezoligarhizare”, prin eliminarea influenței intereselor în viața economică, politică și publică.

5. Consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor

Să consolideze lupta împotriva crimei organizate, pe baza evaluărilor detaliate ale amenințărilor, cooperarea sporită cu partenerii regionali, UE și internaționali și o mai bună coordonare a organelor de drept; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și spălarea banilor. Să asigure că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară.

6. Îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice

Să crească capacitatea de a realiza reforme și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; de a evalua și actualiza strategia de reformă a administrației publice.

7. Implicarea societății civile în procesele decizionale

Să finalizeze reforma managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale.

8. Consolidarea capacității administrației publice și gestionarea finanțelor publice

Să sporească implicarea societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.

9. Protecția drepturilor omului și combaterea violenței de gen

Să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile și să-și susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor.

{{654616}]Recent, IPRE, Expert-Grup și CRJM, în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația Friedrich Ebert au început un proces de monitorizare și evaluare a implementării celor 9 recomandări ale Comisiei Europene . Raport prezintă evoluțiile din perioada 1 iulie 2022 – 31 martie 2023.

În rezultatul evaluării s-a contatat că, media generală pentru gradul de implementare al celor nouă angajamente este de 3,8 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 14 acțiuni (23,33%) au fost implementate fără carențe, 21 acțiuni (35%) au fost implementate cu unele rezerve, 23 acțiuni (38,33%) au fost inițiate și sunt în proces de implementare, iar 2 acțiuni (3,33%) nu au fost inițiate.

În domeniul reformei justiției (angajamentul 1), s-a constat că majoritatea acțiunilor planificate de autorități au fost implementate cu unele rezerve sau sunt în proces de implementare (4p). Astfel, printre realizări se numără adoptarea Legii nr.120/2021 pentru modificarea Constituției și a legislației adiacente, cu scopul de a îmbunătăți reglementările privind sistemul judecătoresc. Au mai fost adoptate alte legi care au consolidat activitatea Inspecției Judiciare, au modificat legislația privind Institutul Național al Justiției (INJ) și procuratura și au introdus evaluarea extraordinară a candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). A fost finalizată evaluarea candidaților judecători și non-judecători la CSM și demarate procedurile de evaluare a candidaților pentru CSP. La 30 martie 2023, Parlamentul a ales trei membri non-judecători în CSM care au evaluați de Comisia pre-vetting. Principalele constrângeri se referă la depășirea termenului pentru evaluarea candidaților la CSM și CSP, stabilit pentru decembrie 2022, și prelungit până în iunie 2023. Deși la 17 martie 2023, Adunarea Generală a Judecătorilor urma să aleagă noii membri judecători care au promovat evaluarea extraordinară în CSM, judecătorii au întrerupt ședința și au amânat votarea pentru 28 aprilie 2023. Respectiv, până la 31 martie 2023, nu a avut loc nicio numire a judecătorilor în CSM și respectiv a procurorilor în CSP. Nu a fost inițiată evaluarea candidaților pentru colegiile judecătorilor și procurorilor. Nu a fost ajustată legislația privind activitatea procuraturilor în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția expuse în pct.41 din Opina nr.1086 din 20 iunie 2022. Nu a fost reglementat clar mecanismul de verificare a declarațiilor de avere și interese depuse de către candidații înscriși la INJ și nici un mecanism intern de verificare a integrității judecătorilor și procurorilor la toate etapele carierei.

Cu privire la implementarea recomandărilor OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția (angajamentul 2), Planul de acțiuni a inclus referința la adoptarea noului Cod, măsură care a fost implementată cu unele rezerve (4p). Astfel, la 8 decembrie 2022, Parlamentul a adoptat noul Cod Electoral al Republicii Moldova, fiind implementate majoritatea recomandărilor OSCE/ODIHR, concluziile rapoartelor misiunilor de evaluare și adresele Curții Constituționale. Schimbările instituționale se concentrează asupra compoziției și metodei de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Noul Cod Electoral permite desfășurarea alegerilor în două zile în anumite circumscripții electorale sau secții de votare din motive obiective, cum ar fi pandemii, situații excepționale sau o mare prezență la vot. Lista subiecților care pot participa la alegeri a fost extinsă, inclusiv grupurile de inițiativă și blocurile electorale. Procesul consultativ conex adoptării Codului Electoral a implicat toate părțile interesate, cum ar fi societatea civilă, partidele politice și administrația publică. Totodată, se atrage atenția, că decizia autorităților de a include o singură activitate în Planul de acțiuni, pare să fie mai degrabă o interpretare îngustă. În opinia echipei de evaluatori, angajamentul nr. 2 ar urma să reflecte adițional evaluarea privind implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu referire la angajamentul nr. 1 și anume finalizarea etapelor esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție în conformitate cu Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1058, conexă proiectului legii cu privire la procuratură și Opinia Comisiei de la Veneția nr. 102 privind sistemul judecătoresc. Suplimentar, autoritățile ar urma să determine în mod obiectiv dacă și alte proiecte de legi recent anunțate se încadrează ca fiind „etape esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție”, cum ar fi de exemplu, reforma CSJ și evaluarea judecătorilor CSJ, evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor (full-vetting), proiectul de lege convențional numit pachetul de de-oligarhizare (care se reflectă în angajamentul nr. 4), sau pachetul de legi cu privire la Serviciul de informații și securitate .

În domeniul combaterii corupției (angajamentul 3), majoritatea acțiunilor sunt implementate cu unele rezerve, sau au fost inițiate și sunt în proces de implementare (3,55p). Principalul progres a fost adoptarea în iulie 2022, a modificărilor legislative și implementarea unui nou mecanism de urmărire penală, judecare și condamnare în lipsă a persoanelor care se eschivează de la participarea la urmărirea penală. Procuratura Anticorupție a reușit să investigheze mai multe cazuri de corupție decât în 2021 și a crescut și numărul cauzelor trimise în judecată. Ponderea sentințelor și a cauzelor trimise în judecată pe cazuri de corupție a crescut nesemnificativ de la 2021 la 2022, dar valorile amenzilor și confiscărilor speciale au crescut semnificativ. Una din constrângeri principale ține de existența devierilor de la termenii inițiali pentru realizarea acțiunilor prevăzute de Planul de Acțiuni. Principalele priorități asupra cărora autoritățile trebuie să se concentreze în perioada imediat următoare este adoptarea în lectură finală a proiectului de modificare a Codului de procedură penală pentru delimitarea competențelor dintre CNA și PA, proiectul modificărilor la Codul de procedură penală și a Legii nr. 59/2012 pentru îmbunătățirea și creșterea eficienței aplicării măsurilor speciale de investigații, proiectul de modificare a Legii privind avertizorii de integritate care urmează să transpună Directiva UE 2019/1937, precum și publicarea analizei strategice privind condamnările adoptate în cursul anului 2022 în cauze de corupție, acte conexe și a faptelor coruptibile.

Cu privire la „de-oligarhizare” (angajamentul 4), se precizează că majoritatea acțiunilor sunt în proces de implementare (3,3p). Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege privind eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice. Proiectul de lege a fost consultat cu publicul, iar Comisia de la Veneția a emis o opinie preliminară care urmează a fi luată în considerație de autorități la definitivarea proiectului de lege. Proiectul conține mai multe reglementări problematice, contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului. A fost elaborat proiectul Planului de acțiuni cu privire la măsurile de de-oligarhizare și a inițiat procesul de consultare al proiectului planului. Comisia Electorală Centrală a înființat Direcția de Supraveghere și Control pentru Finanțarea Partidelor Politice și a Campaniilor Electorale pentru a monitoriza, analiza, verifica și controla finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Codul serviciilor media audiovizuale a fost modificat pentru a permite reglementarea rapoartelor de activitate ale furnizorilor de media de către Consiliul de Coordonare Audiovizuală. Guvernul a adoptat o strategie privind gestionarea proprietății de stat în întreprinderile și companiile cu capital de stat pentru anii 2022-2030, care necesită acțiuni imediate pentru implementarea unor practici bune de guvernanță corporativă. Cu toate acestea, Legea cu privire la parteneriatul public-privat urmează a fi ajustată la principiile și obiectivele strategiei de proprietate a statului și recomandările OCDE privind principiile guvernanței publice a parteneriatelor public-private.

În domeniul combaterii criminalității organizate (angajamentul 5), majoritatea acțiunilor sunt implementate, restul fiind în proces de implementare (3,88p). Astfel, Guvernul a adoptat și inițiat implementarea Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030. A fost adoptat Programul de recuperare a bunurilor infracționale pentru perioada 2023-2027. În plus, angajații Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției au participat la mai multe activități de schimb de experiență cu Interpol, Europol, Eurojust etc. Deși cu devieri de la termenul inițial stabilit în Planul de acțiuni, la 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat Legea privind securitatea cibernetică, care transpune Directiva UE 2022/2555 (NIS 2). Prioritățile anului 2023 includ intrarea în vigoare a Legii privind securitatea cibernetică și a Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și a adoptarea cadrului normativ conex și implementarea recomandărilor Moneyval.

În domeniul reformei administrației publice (angajamentul 6), majoritatea acțiunilor sunt îndeplinite și o acțiune care ține de digitalizarea serviciilor publice este în proces de implementare (4p). Au fost lansate 12 servicii electronice în domeniul cadastrului și altele 11 au fost integrate cu serviciul MDelivery. A fost instituit un mecanism de suport pentru personalul autorităților publice pentru realizarea sarcinilor prioritare și au fost promovate decizii de creștere a efectivului limită al unităților de elaborare a politicilor din cadrul APC. S-a elaborat Raportul de evaluare ex-post al Strategiei de Reformă al Administrației Publice 2016-2020 și s-a aprobat Strategia de reformă a administrației publice care adresează problema salarizării și profesionalizării funcționarilor publici, delimitarea rolurilor administrației publice și consolidarea autonomiei fiscale a administrației publice locale. În contextul implementării Foii de Parcurs revizuite privind democrația locală și regională, au fost constatate evoluții în ceea ce privește consolidarea bazei fiscale ale APL de nivelul I prin modificările operate la politica bugetar-fiscală pentru 2023, însă progresele în delimitarea proprietății publice sunt modeste. Principala prioritate constă în consolidarea autorităților administrației publice prin reforma salarială și evitarea practicii stimulării funcționarilor publici prin măsuri similare celor de includere a acestora în componența consiliilor de administrație a companiilor de stat.

În ceea ce privește reforma gestionării finanțelor publice (angajamentul 7) majoritatea acțiunilor au fost îndeplinite (4,66p). A fost elaborat și aprobat un regulament referitor la achizițiile publice de valoare mică, a fost stabilită o procedură formală de identificare a proiectelor de investiții publice eligibile pentru a fi incluse în proiectul Cadrului bugetar pe termen mediu/ Legii bugetului de stat, iar sfera de acoperire a cadrului de gestionare a investițiilor publice a fost extinsă. A fost elaborată o strategie de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru perioada 2023-2030, care urmărește îmbunătățirea calității previziunilor macroeconomice și fiscale, instituirea unui sistem adecvat de contabilitate și raportare în sectorul bugetar, dezvoltarea continuă a sistemului informațional de gestionare a finanțelor publice și asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare.

În domeniul cooperării cu societate civilă (angajamentul 8), majoritatea acțiunilor sunt în proces de implementare (2,8p). Totuși, a fost aprobat Regulamentului cadru privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale și privind îmbunătățirea procesului de elaborare a documentelor de politici publice. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege privind accesul la informațiile de interes public, dar în versiunea curentă, proiectul nu rezolvă problemele semnalate de jurnaliști, menționează reprezentanții raportului. Pe de altă parte, transparența și predictibilitatea procesului decizional sunt încă afectate în Parlament, unde transparența decizională a proiectelor examinate a fost afectată în medie în proporție de 69%. În plus, platformele permanente de consultare cu societatea civilă la nivel de Parlament și Guvern încă nu au fost lansate. Cancelaria de Stat trebuie să urgenteze consultarea și aprobarea noului Concept cu privire la dezvoltarea societății civile, iar autoritățile trebuie să îmbunătățească mecanismul de evaluare ex-post a legislației pentru a înțelege dacă obiectivele preconizate au fost atinse.

În domeniul protecției drepturilor omului (angajamentul 9), majoritatea acțiunilor sunt îndeplinite (4p). Au fost operate modificări în cadrul normativ pentru a asigura nediscriminarea și egalitatea, iar acest lucru a inclus extinderea criteriilor de discriminare și modificarea Codului Contravențional. În plus, au fost făcute ajustări la Legea cu privire la Avocatul Poporului, iar legislația penală și procedurală a fost aliniată cu dispozițiile Convențiilor de la Istanbul și de la Lanzarote. Cu toate acestea, au existat întârzieri la aprobarea acestor legi din cauza obiecțiilor din partea Președintelui Republicii și a abaterilor de la tehnica legislativă. În plus, au existat provocări în implementarea Programului pentru susținerea populației de etnie romă pentru anii 2022-2025. Se recomandă îmbunătățirea dialogului și cooperării interinstituționale între Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Relații Interetnice, implementarea Programului pentru susținerea populației de etnie romă și revizuirea legislației pentru clarificare și separare a atribuțiilor de constatare a cazurilor de instigare la discriminare.