De ce cetăţenii Moldovei sînt nemulţumiţi de imaginea ţării

Foto: bn24.ro

Lipsa unui lider al naţiunii, reflectarea insuficient de amplă a vieţii ţării peste hotare şi investiţiile mici în sfera culturii duc la degradarea imaginii Moldovei.

În condiţiile lipsei centrelor industriale, autorităţile Moldovei trebuie să mizeze pe crearea unui fundal cultural mai favorabil şi atragerea turiştilor. La acţiunile autorităţilor vor adera atunci şi antreprenorii. La această concluzi au ajuns în cadrul mesei rotunde de astăzi, 29 septembrie, producătorul Serghei Orlov, scriitorul Constantin Munteanu şi activista civică Nina Dimoglo, citați de NOI.md.

Participanţii la masa rotundă au fost de acord că lipsa interesului autorităţilor faţă de îmbunătăţirea fundalului cultural a avut un impact negativ asupra imaginii ţării în rîndurile cetăţenilor Moldovei şi celor străini. După autorităţi sfera culturală a fost abandonată şi de antreprenori. După cum consideră producătorul Serghei Orlov, director al The Festival Creative Association, pe antreprenori îi sperie regulile neclare de joc. „Businessul s-a detaşat de filantropie şi mediul nostru cultural a fost puternic afectat. Noi nu mai participăm la numeroase evenimente culturale internaționale, în interiorul ţării interesul faţă de cultură s-a diminuat considerabil. Autorităţile nu creează condiţii confortabile pentru afaceri. Se pare că avem Legea sponsorizării, dar ea, cu regret, nu funcţionează”, a accentuat producătorul.

În opinia lui, în Moldova o direcţie cu perspectivă care ar îmbunătăţi imaginea ţării peste hotare este turismul. Din păcate, în anii apropiaţi, la noi nu vor apărea Silicon Valley şi alte sectoare de producţie. De aceea, noi trebuie să dezvoltăm turismul. În Moldova există locuri, mănăstiri şi peisaje minunate. La noi s-ar încetăţeni bine turismul etno şi ecologic. Deocamdată există doar cîteva aşa-numite agropensiuni la Orheiul Vechi, se pun la punct destinaţii turistice la mănăstirile Ţîpova şi Saharna, dar condiţiile ca atare care ar atrage turiştii nu se îmbunătăţesc”, a opinat Serghei Orlov.

Preşedintele ţării, conform convingerii ferme a participanţilor la masa rotundă, trebuie să fie om de stat, capabil să creeze o imagine favorabilă pe arena internaţională. „În Israel s-a stins din viaţă un eminent om politic, fostul preşedinte al acestei ţări Shimon Peres. El era un om în permanenţă zîmbitor, contemporan, care era competent absolut în toate şi care este respectat nu numai în Israel, dar şi departe de hotarele țării. Toată grila de emisie este înţesată de portretele lui, pentru că ei înţeleg că a fost un preşedinte cu care se puteau mîndri. Sper că viitorul nostru preşedinte va avea calităţi care îi vor impune pe cetăţenii străini să gîndească pozitiv despre ţara noastră”, a adăugat producătorul.

Majoritatea cetăţenilor Moldovei, conform sondajelor opiniei publice, îşi exprimă nemulţumirea față de imaginea ţării peste hotare. După cum consideră activista civică, moderatoarea TV Nina Dimoglo, această opinie a cetăţenilor ţine de figura insuficient de puternică a preşedintelui. „Mulţi consideră că preşedintele trebuie să dispună de abilităţi extinse, să fie «tatăl naţiunii». Aceasta, în opinia lor, ar îmbunătăţi nu numai imaginea internă a ţării, dar şi pe cea internațională. În afară de momentele de imagine, cetăţenii îşi pun mari speranţe în viitorul preşedinte, care trebuie să soluţioneze probleme în diverse sfere – socială, educaţională şi medicală”, a spus Dimoglo.

Scriitorul şi regizorul Constantin Munteanu a relatat că deseori merge peste hotare, unde atitudinea faţă de Moldova este neunivocă. „Fiica mea locuieşte cu familia în Suedia. Noi avem relaţii suficient de strînse cu această ţară. Ginerele meu suedez, cînd a venit pentru prima data în Moldova, imediat m-a rugat să-l duc la Bender (acolo regele Suediei Carol al XII-lea, la începutul secolului XVIII, a organizat o tabără după înfrîngerea în bătălia de la Poltava – n.red.). O jumătate de oră el a privit locul unde s-a ascuns Carol al XII-lea. El a fost fascinat de ţara noastră, de istoria ei. Dar părerea lui despre oamenii noștri s-a schimbat spre rău, cînd el a văzut gardurile noastre înalte, tendinţa de izolare de alţii, automobilele de lux pe fundalul sărăciei. Pentru el era de neconceput această dorinţă de a se autoafirma pe contul celorlalţi. În Suedia oamenii nici nu-şi pun storuri la geamuri, de altfel vecinii se pot gîndi: „Ei au ce ascunde”. Noi trebuie să lucrăm serios la imaginea noastră”, a conchis Munteanu.

Numeroasele sondaje ale opiniei publice denotă că cetăţenii sînt nemulţumiţi de situaţia din Moldova şi consideră greşită direcţia dezvoltării ţării. Astfel, conform sondajului efectuat recent de Centrului de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA la comanda Institutului IDIS “Viitorul”, 82% din respondenţi au opinat că ţara se mişcă într-o directive greşită. Cele mai importante probleme cetăţenii le consideră sărăcia (58,5%), corupţia (46,1%), preţurile mari la produse şi servicii (45,6%), şomajul (44,5%) şi viitorul copiilor (43,7%).