Cursa prezidenţială: de ce autorităţile ascund numărul real al alegătorilor

Foto: ipn.md

Victor Surugiu

În luna august a expirat termenul de publicare a rezultatelor Recensămîntului general al populaţiei şi locuinţelor, încheiat acum doi ani.

Însă pînă în prezent au fost procesate şi codificate puţin peste jumătate dintre anchete. Autorităţile au încălcat legislaţia, amînînd termenul de publicare a rezultatelor pentru martie 2017. În joc a intrat Inspecţia Financiară, iar ulterior şi organele de drept.

Experţii presupun că scandalul a fost generat pentru a ascunde numărul real al cetăţenilor cu drept de vot şi a nu admite anunţarea rezultatelor pînă la alegerile preşedintelui RM. Potrivit estimărilor lor, dacă ţinem cont de actuala situaţie demografică din Moldova, atunci numărul „sufletelor moarte” din listele alegătorilor bate toate recordurile posibile.

Buletinele de vot alocate pentru ei vor fi suficiente nu doar pentru a schimba raportul de forţe în cursa prezidenţială, dar şi a asigura un rezultat favorabil fiecărui candidat.

Cînd piesele de puzzle nu se potrivesc

Cheltuielile pentru desfăşurarea recensămîntului populaţiei şi locuinţelor, desfăşurat în Moldova în perioada 12-25 mai 2014, au depăşit 89 de milioane de lei, pentru procesarea rezultatelor au mai fost solicitate încă 15 milioane de lei. Stabilirea modului şi termenelor de procesare a datelor obținute a fost lăsată la discreția Biroului Național de Statistică (BNS). Totodată, Parlamentul a stabilit termenul limită de publicare a rezultatelor finale. În Legea privind recensămîntul populației și locuințelor în RM din 2014 se arată clar că acest termen nu poate depăși 27 de luni din 12 mai 2014 – momentul lansării recensămîntului.

Cu alte cuvinte, pînă în august 2016, rezultatele trebuiau prezentate opiniei publice, făcîndu-le accesibile pentru toți doritorii. Cînd a devenit clar că piesele de puzzle nu se potrivesc, premierul Pavel Filip a cerut desfășurarea unei anchete interne la BNS, pentru a stabili cauzele reținerii nemotivate și tragerea vinovaților la răspundere. În joc a intervenit Inspecția Financiară, apoi și organele de drept.

Procuratura Chișinăului a intentat un dosar penal pe faptul delapidării banilor alocați de BNS pentru desfășurarea recensămîntului. Potrivit organelor de drept, în perioada 2013-2016, funcționarii BNS au planificat și au organizat o schemă criminală de însușire a mijloacelor financiare. Drept obiect al anchetei au servit atît acțiunile conducerii BNS, cît și activitatea conducerii companiei ce a obținut acces la gestionarea sumelor de bani.

Surse din cadrul procuraturii au comunicat pentru NOI.md că, în cadrul anchetei s-a confirmat informația despre faptul că 9,2 milioane de lei au fost cheltuiți prin încheierea contractelor dubioase de achiziții publice. Acționînd în complicitate cu conducerea firmei comerciale, BNS a încheiat 5 contracte cu devieri serioase de la legislație. Documentele au fost semnate în condiții favorabile firmei, asigurînd posibilitatea însușirii ilegale a mijloacelor bănești.

Totodată, aproape 2 milioane de lei, alocați pentru recensămîntul populației, au fost cheltuiți de BNS contrar destinației. Aceștia au fost cheltuiți pentru schimbarea ferestrelor, servicii de pază, renovarea bazei tehnice, scanere, climatizoare, genți etc. Totodată, în cadrul desfășurări recesămîntului, recenzorii se plîngeau pe lipsa de pixuri pentru completarea anchetelor. În rezultat, o parte dintre anchete au fost completate cu creionul, ceea ce creează premise pentru introducerea modificărilor.

„Planul de activitate” a apărut peste un an și jumătate

Procuratura nu exclude faptul că în ancheta legată de cheltuirea banilor la BNS vor apărea noi episoade. Recensămîntul era finanțat din bugetul de stat și surse externe. Pentru executarea unui șir de lucrări era admisă utilizarea ajutorului tehnic și material din partea organizațiilor internaționale, donatorilor, persoanelor fizice și juridice. Totodată, trebuia respectată întocmai procedura stabilită prin lege. Verificarea respectării acestor condiții continuă.

Depistarea încălcărilor l-a costat fotoliul pe Marin Gospodarenco, care în luna mai a fost demis din funcția de director general al BNS pentru depășirea termenului de procesare și analiză a datelor. Funcționarul a încercat să explice că această activitate a fost stopată pentru un an și jumătate din lipsa resurselor necesare, și că el conduce Biroul de doar cîteva luni, pe parcursul cărora s-a ocupat de căutarea finanțării necesare și atragerea unui expert internațional. Însă explicațiile nu au fost acceptate, iar la propunerea premierului Pavel Filip, nou director general al BNS, pe 31 mai 2016, a fost numit Vitalie Vîlcov, care anterior a ocupat această funcție „pe timpul comuniștilor” (din 2001 a condus inițial Departamentul de statistică, iar după reorganizarea lui – Biroul Național de Statistică, din 2005 pînă în 2008. Din 2010 a fost vicedirector general al BNS).

Invocînd încălcările din partea conducerii anterioare a BNS, autorităţile au anunţat că procesarea datelor recensămîntului va fi încheiată pînă la sfîrşitul anului curent, iar publicarea lor este planificată pînă în martie 2017. Cel puţin, aşa reiese din planul calendaristic al lucrărilor, aprobat recent. La etapa finală a procesului de generalizare a rezultatelor a fost implicat expertul Anwar Ahmed Farhan. Totodată, pentru finalizarea lucrărilor, BNS aşteaptă o asistenţă tehnică din partea Fondului ONU pentru populaţie (UNFPA).


Abia către începutul lunii iulie au fost elaborate regulile de redactare şi verificare pe anumite teme în ancheta personală: de la starea civilă pînă la vîrstă şi gen. Totodată, BNS a introdus un sistem automat de procesare a datelor prin scanare. Pînă la momentul actual, au fost procesate peste jumătate dintre anchete. Totodată, în baza de date au fost introduse şi codificate informaţiile din Chişinău şi Bălţi, precum şi dintr-un şir de raioane, inclusiv, Cantemir, Briceni, Hînceşti, Leova, Ocniţa, Ungheni, Şoldăneşti, Cantemir, Drochia, Taraclia, Ialoveni şi Străşeni.

Pînă la sfîrşitul anului va avea loc completarea bazei de date, după care va începe următoarea etapă – estimarea şi analiza informaţiei. Şi doar după aceasta vor fi făcute publice rezultatele finale. În prezent, în procesarea anchetelor sînt implicaţi circa 200 de angajaţi ai BNS, care introduc zilnic datele din 21 de mii de anchete. Informaţia este procesată cu ajutorul laptopurilor, ce nu au acces la internet şi nu au dispozitive de copiere a informaţiei. Pînă la încheierea procesului, accesul la această bază de date va fi blocat.

Mai mulţi alegători decît locuitori

Experţii presupun că reţinerea este provocată intenţionat de autorităţi, pentru a ascunde numărul real al alegătorilor din ţară şi de a nu admite publicarea rezultatelor recensămîntului înainte de alegerile preşedintelui RM. Acest fapt este demonstrat indirect şi de schimbarea controlului politic asupra BNS. Din 2009 pînă în februarie 2016, instituţia de stat a fost condusă de Lucia Spoială, înaintată la această funcţie de PLDM şi care s-a menţinut la conducere o perioadă îndelungată, indiferent de formulele puterii.

După ce liberal-democraţii au plecat în opoziţie şi de facto au pierdut controlul asupra majorităţii structurilor de stat, demisia lui Spoială a devenit o problemă de timp. În timpul conducerii ei, a avut loc scurgerea scandaloasă a rezultatelor ultimului recemsămînt al populaţiei, potrivit căreia, în prezent, în Moldova, locuiesc 2 913 281 de oameni. Dintre aceştia 11,3% se află peste hotare. Mai tîrziu a fost anunţat că aceste date sînt incomplete, iar Inspectoratul General al Poliţiei a inițiat o anchetă în acest sens.

La scurt timp, Lucia Spoială a demisionat singură, fără a face comentarii. Marin Gospodarenco, care a condus anterior Direcţia economie, finanţe şi contabilitate din cadrul BNS, a devenit o candidatură intermediară. Odată cu numirea lui Vitalie Valcov, care a ocupat pînă în mai 2016 funcţia de vicedirector general, BNS a scăpat definitiv de influenţa PLDM şi, potrivit unor informaţii, a trecut sub controlul democraţilor.

Între timp, rezultatele preliminare ale recensămîntului, făcute publice, arătau mai mult sau mai puţin credibil, generînd o mulţime de întrebări din partea societăţii civile şi a experţilor. Dacă în 2004, potrivit recensămîntului populaţiei, în RM erau 3,5 milioane de locuitori, atunci în 2014 – puţin peste 2,9 milioane de persoane (inclusiv cele de peste hotare). În această cifră nu au fost incluşi locuitorii Transnistriei, însă au fost incluşi minorii fără drept de vot. Totodată, la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, în Moldova au fost înregistraţi 2,8 milioane de alegători, fapt ce denotă un număr exagerat de persoane incluse în liste.

Totuşi, după doi ani, numărul alegătorilor din Moldova a crescut şi mai mult. Săptămîna trecută, în ajunul startului campaniei pentru alegerile prezidenţiale, CEC a făcut public numărul cetăţenilor cu drept de vot – 3 237 032, inclusiv locuitorii Transnistriei şi oamenii fără viză de reşedinţă. Dacă excludem ultimele două categorii de cetăţeni, atunci lista electorală include 2 853 802 persoane. Acestea au fost repartizate pe circumscripţii electorale. Cele mai multe persoane cu drept de vot sînt în Chişinău şi suburbiile lui – 650 201. Apoi urmează autonomia găgăuză, cu 132 480. Numărul total de alegători include şi persoanele aflate peste hotare.

Cifrele anunţate de Comisia Electorală Centrală au fost întîmpinate cu neîncredere or, dacă ne orientăm la datele preliminare ale recensămîntului, atunci numărul cetăţenilor cu drept de vot s-a majorat cu aproximativ 300 de mii, depăşind numărul populaţiei. Ținînd cont de datele CEC, numărul alegătorilor din ţară creşte constant, în pofida faptului că emigrarea din RM a devenit un fenomen în masă – 106 persoane părăsesc zilnic ţara, mulţi pleacă pentru a se stabili cu traiul în alte ţări.

Precum au arătat alegerile anterioare, listele electorale sînt curăţate de persoane decedate şi de cei care figurează în registrul alegătorilor, se află peste hotare, dar nu sînt scoşi de la evidenţă de la locul de trai. Totodată, multe persoane cu drept de vot figurează sub diferite nume – în special, după divorţ şi modificarea datelor personale, sau din cauza ortografierii diferite a numelor (de exemplu, prin schimbarea literei „c” cu „k”, „î” cu „i” etc.)

Primul pas spre falsificarea alegerilor?

Instituţiile publice responsabile nu au putut explica numărul mare al alegătorilor introduşi în Registrul de stat. În opinia fostului ambasador al Moldovei la Consiliul Europei şi ONU Alexei Tulbure, este vorba despre un milion de alegători inexistenţi, care se poate considera că au votat deja pentru un candidat concret al puterii. Potrivit lui, cetăţenii nu trebuie să participe la alegerile prezidenţiale dacă din liste nu vor fi excluse „sufletele moarte”.

Fostul deputat Alexandr Arseni explică tergiversarea publicării rezultatelor recensămîntului prin intenţia autorităţilor de a ascunde datele recensămîntului pentru a influenţa procesele electorale. Potrivit lui, prin includerea în liste a circa 2 milioane de cetăţeni plecaţi din ţară, persoanele interesate intenţionează să uzurpe puterea în Moldova.

Revizuirea listelor electorale a fost solicitată şi de preşedintele Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, care este nedumerit în legătură cu creşterea numărului de alegători timp de 2 ani cu peste 300 de mii, considerînd că acest fapt ar putea constitui primul pas spre o posibilă denaturare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale.

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, doar strînge din umeri. Săptămîna trecută, pe 26 august, ea a organizat o conferinţă de presă, în cadrul căreia a declarat că la formarea listelor electorale trebuie să participe cetăţenii cu drept de vot. Ei îşi vor putea verifica datele personale din registrul accesibil pe site-ul oficial al CEC. Totodată, din 9 octombrie, în incinta secţiilor de votare, opinia publică va avea acces la lista de bază a alegătorilor. Ea a chemat partidele politice, misiunile de observatori şi alegătorii să participe la verificarea corectitudinii acestora.


Experţii organizaţiei neguvernamentale „Promo-LEX” consideră că explicaţiile privind lista alegătorilor trebuie oferite în primul rînd de reprezentanţii Centrului de Resurse Informaţionale de stat „Registru”, care deţine şi actualizează Registrul de stat al populaţiei. Sînt întrebări şi faţă de Ministerul Justiţiei, ale cărui instituţii duc evidenţa naşterii şi morţii cetăţenilor şi sînt obligate să transmită la timp această informaţie pentru a fi inclusă în baza de date.

Specialiştii spun că fără un audit al listei alegătorilor şi compararea lui cu rezultatele reale ale ultimului recensămînt al populaţiei, cu implicarea experţilor internaţionali notorii, autorităţile nu vor reuşi să restabilească încrederea cetăţenilor în sistemul electoral. Însă la etapa actuală se pare că partidele de guvernămînt au alte sarcini. Buletinele electorale alocate pentru alegătorii inexistenţi vor fi suficiente nu doar pentru a schimba raportul de forţe în cadrul competiţiei electorale, dar şi pentru a asigura victoria candidatului dorit.