Calota de gheață ce acoperă Polul Nord va dispărea mai repede decât ne așteptăm, iar în 2017 sau 2018 vom putea traversa această zonă cu vaporul, susține cercetătorul britanic Peter Wadhams, de la Universitatea Cambridge, expert în fenomenul încălzirii globale.
În ultimii ani, Wadhams a apărut de mai multe în public și a declarat că situația de la Polul Nord este extrem de îngrijorătoare și că stratul de gheață se topește mai repede decât se credea. Mai mult, acesta a avansat și teoria potrivit căreia în preajma anului 2016 gheața din Arctica se va topi de tot. Faptul că acest lucru nu s-a petrecut încă i-a adus o serie de critici. Expertul nu cedează însă și continuă să susțină că Polul Nord va rămîne fără gheață.
''Este o tendință clară spre (nivelul — n.r.) zero în ceea ce privește stratul de gheață din perioada de vară. Însă evenimentele din fiecare an pot adăuga gheață sau pot îndepărta o parte din ea. Totuși, tendința generală este foarte puternică și merge în jos. Majoritatea cercetătorilor se așteaptă ca acest an să înregistreze un record negativ în privința grosimii stratului de gheață de vară de la Polul Nord. Anul următor, sau cel de după, cred că acesta nu va mai exista deloc. Se va putea trece cu vaporul peste Polul Nord'', susține omul de știință într-un interviu acordat The Guardian.
''Vor mai fi circa un milion de kilometri pătrați de gheață în Arctica vara, dar aceștia vor fi concentrați în diverse locuri de-a lungul Pasajului de Nord-Vest și pe porțiuni de pe coasta canadiană. Când spun ''fără gheață'' mă refer la bazinul central din Arctica, ce va fi lipsit de gheață și cred că acest lucru se va petrece în vara lui 2017 sau 2018'', a completat Wadhams.
În ceea ce privește urmările, specialistul este de părere că acestea vor fi ''profunde'', ''afectând întreaga planetă și populație'', în special prin înmulțirea exponențială a fenomenelor meteo extreme.
''Gheața reflectă circa 50% din radiațiile solare. Prin comparație, apa mării reflectă sub 10%. Așa că, dacă gheața va fi înlocuită de apă, care este mai întunecată, mult mai multă căldură solară va fi absorbită de ocean, iar planeta se va încălzi și mai rapid decât în prezent'', a explicat omul de știință pentru sursa citată. De asemenea, curenții de aer din zona oceanică, ce vor trece prin această zonă, nu vor mai fi răciți de gheață și vor ajunge pe uscat deja calzi. Ca rezultat se va topi și mai multă gheață.
''Aceste efecte pot accentua cu 50% impactul încălzirii globale produse de creșterea emisiilor de carbon'', mai atrage atenția specialistul care spune că în acest moment Polul Nord pierde ''circa 300 de kilometri cubi de gheață pe an'', ceea ce contribuie la creșterea nivelului apei, la care se adaugă și topirea gheții din Antarctica.
În acest sens, Wadhams este de părere că nivelul apei va crește ''cu unul până la doi metri'' în acest secol, contrazicând astfel estimările Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (Intergovernmental Panel on Climate Change — IPCC), care estimează o creștere de 60-90 centimetri.
Potrivit lui Peter Wadhams, singura șansă pe care o mai are în prezent omenirea de a încetini considerabil fenomenul încălzirii globale este ''găsirea unei căi de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă odată ce a ajuns acolo''.
Peter Wadhams și-a petrecut întreaga carieră în zona arctică unde a făcut peste 50 de călătorii, unele dintre ele în submarine, sub calota polară. Considerat unul dintre primii oameni de știință care a demonstrat că stratul de la gheață de la Polul Nord se subțiază și se micșorează, Peter Wadhams a fost directorul Institutului Scott Polar din Cambridge între anii 1987 și 1992 și este profesor de fizică oceanică la Cambridge din 2001. Cartea sa, ''A Farewell to Ice'', care va apărea în 1 septembrie, spune povestea din spatele concluziilor sale legate de tendința alarmantă de topire a calotei de gheață de la Polul Nord și descrie consecințele acesteia pentru întreaga planetă.
Adăuga comentariu