De ce Ministerul Muncii ascunde adevărul despre majorarea salariilor?

Foto: eurotv.md

Sau de ce salariile pedagogilor urmează a fi majorate nu cu 8,6%, ci cu 34,5%.

Dumitru Barbalat

După publicarea pe 10 august curent a articolului De ce salariile cadrelor didactice trebuie ajustate, dar nu majorate? au fost efectuate niște investigații suplimentare și verificate informația propusă în proiectul Ministerului Muncii, deoarece în ultimul timp, funcționarii deseori mint.

Astfel, a fost stabilit că salariile pedagogilor trebuie indexate/majorate/ajustate nu cu 8,6%, ci cu 34,5%! Și iată de ce.

Legea cu privire la salarizarea în sistemul bugetar stabilește clar că salariile lunare sînt revizuite și majorate anual, pe 1 septembrie, în funcție de creșterea procentuală a salariului mediu prognozat pe economie pentru anul gestionar, față de salariul mediu real al pedagogilor în trimestrul patru al anului precedent.

La calcularea indexării/majorării salariilor pedagogilor, Ministerul Muncii a folosit salariul mediu pe economie pentru anul curent de 5050 de lei (corect) și salariul real al angajaților din sistemul învățămîntului în trimestrul patru al anului trecut – 4650 de lei (nu e corect, greșit). Prin urmare, ministerul a calculat că indexarea trebuie să fie de 8,6%.

De ce a greșit Ministerul Muncii?

Dacă accesăm informația respectivă pe pagina Biroului Național de Statistică (rubrica „salariu/învățămînt”), atunci vom vedea că în domeniul învățămîntului, în octombrie 2015, salariul a constituit 3649,5 de lei, în noiembrie – 3735,3 lei și în decembrie – 3878,5 lei. Astfel, în trimestrul IV, salariul mediu a fost de 3754,1 lei, și nu 4650 de lei, precum afirmă Ministerul Muncii, cu referire la statistica internă.

Atunci putem face calculele - 5050 / 3754,1 x 100% = 134,52%.

În context, trebuie să menționăm că, potrivit Legii bugetului pentru 2016, cheltuielile pentru personal au fost stabilite în mărime de 544,6 milioane de lei, ceea ce este cu 2,25% mai mult față de anul precedent. În învățămînt – 1,625 miliarde de lei sau cu 16,9% mai mult față de anul precedent.

Deci, în domeniul finanțării învățămîntului sînt probleme suficiente, deoarece în buget a fost prevăzută o majorare cu doar 16,9% față de anul precedent. Însă totuși de două ori mai mult decît afirmă Ministerul Muncii – 8,6% din buget. Dar și aceste mijloace sînt insuficiente pentru indexarea calculată de 34,5%.

Însă doar în baza cifrelor indicate este greu de înțeles întreaga gamă de cheltuieli, planificate și necesare pentru învățămînt. Și sumele sînt semnificative. Ar fi fost logic și normal, dacă exista o sumă totală de cheltuieli pentru învățămînt pe țară, dar nu doar pentru Ministerul Educației și separat pentru alte ministere. Deoarece în condițiile actuale, ministerul de resort nu cunoaște tabloul pe țară a cheltuielilor în educație. Dar noi avem ceea ce am meritat.

Autorul prezentului articol s-a adresat cu aceste calcule și argumente Ministerului Muncii (executoarei proiectului și secretarei ministrului), pentru a clarifica situația și, în cazul confirmării argumentelor, pentru corectarea proiectului. Pentru conformitate, am adresat aceleași întrebări Ministerului Educației și Cancelariei de Stat (pentru verificare).

Or, potrivit Legii privind transparenţa în procesul decizional, fiecare cetățean are dreptul să participe la discuții în procesul elaborării actelor normative și legislative. Anume în acest scop a și fost publicat proiectul respectiv.

Peste puțin timp, m-au sunat de la Ministerul Muncii. Fără prezentarea argumentelor, mi s-a comunicat că salariul mediu în învățămînt, în trimestrul patru al anului trecut, a fost anume acela, indicat de minister – 4650 de lei, dar nu cel la care am făcut referință eu, invocînd datele Biroului Național de Statistică, adică ale statisticii oficiale.

Incredibil, dar salariul mediu în învățămînt corespunde întocmai cu salariul mediu pe economie! Și mi s-a spus că indexarea trebuie să fie de 8,6%, dar nu de 34,5%, așa cum indică calculele corecte. La solicitarea mea de a obține un răspuns oficial în scris la un demers oficial, conform legii, mi s-a refuzat.

Mi s-a spus că pentru mine este suficient răspunsul dat la telefon. Unii funcționari de la minister reprezintă o castă încăpăținată, care fie nu cunoaște legile, fie e încrezută în acțiunile sale, deoarece miniștrii se schimbă des, iar asemenea funcționari rămîn…

Urmează să-i amintim Ministerului Muncii, că în conformitate cu Legea cu privire la statistica oficială, organele statisticii oficiale, care au dreptul de a emite informația statistică oficială, sînt: organul central de statistică, care are dreptul să difuzeze informația statistică, este Biroul Central de Statistică și subdiviziunile lui teritoriale, direcțiile statistice din cadrul ministerelor, administrației publice locale și BNM.

Din informațiile oficiale (Regulamentul Ministerului Muncii) se știe că în aparatul Ministerului Muncii nu este prevăzută o subdiviziune a statisticii. Deci, ministerul nu se poate considera drept parte a statisticii oficiale și nu poate difuza date statistice oficiale. Adică, Ministerul Muncii este obligat să obțină datele de la Biroul Național de Statistică, dar să nu opereze cu propriile date. Am primit răspuns și de la Ministerul Educației. Mi-au mulțumit pentru participare și m-au promis să ducă pînă la capăt cazul cu indexarea. Or, în acest domeniu activează 45 de mii de pedagogi. În cazul unei familii medii din 3-4 persoane, această problemă afectează deja 150 de mii de oamenii vii, care merită respect și susținere materială!

Desigur, eu i-aș putea înțelege, teoretic, pe angajații Ministerului Muncii. Deoarece bani în buget nu-s, ei, sărmanii, încearcă să facă economii. Posibil, chiar și au primit indicațiile respective. Dar, totuși, nu pot soluționa problema într-un mod atît de barbar.

Dacă nu sînt bani la buget, adoptați o hotărîre de a majora salariile cu 34,5% și spuneți că veți achita doar o treime. Iar restul vor rămîne ca datorie a statului față de cei, ce se ocupă cu educația tinerei generații și care merită o atitudine omenească.