FMI în Moldova: Prețul proastei guvernări a băncilor este mare

FMI în Moldova: Prețul proastei guvernări a băncilor este mare
FMI în Moldova: Prețul de proastă guvernare a băncilor este mare
Foto: malta2u.com

Dând curs solicitărilor parvenite din partea mai multor mijloace media, doamna Armine
Khachatryan, Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional (FMI) în
Republica Moldova, a răspuns la un șir de întrebări adresate de jurnaliști, ce vizează
sectorul financiar, politica bugetar-fiscală și economia reală. Răspunsurile oferite explică
mesajele transmise de FMI și concluziile vizând situația economică a Republicii Moldova pe
parcursul ultimului an.
 
Sectorul financiar/bancar:
 
1. În viziunea FMI, care sunt principalele probleme din sectorul bancar?
 
- Una dintre cele mai importante probleme rezultă din lipsa clarității privind proprietarii beneficiary finali ai băncilor, ceea ce de fapt înseamnă, că nu sunt cunoscute, în definitiv, persoanele care controlează băncile. Acest lucru le permite unor persoane sau grupuri să obțină controlul asupra băncilor mari din Republica Moldova, evitând controlul adecvat din partea organului de supraveghere. Riscul – care s-a materializat în cazul Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank – constă în faptul, că aceste bănci pot fi ulterior gestionate în interesul personal al acționarilor, fără a fi asigurat un sistem adecvat de control, punând în pericol finanțele clienților și banii publici.
 
O altă problemă importantă constă în ingerința politicului și justiției în supravegherea și
reglementarea băncilor. De exemplu, acțiunile întreprinse de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru blocarea acționarilor care au acționat în mod concertat într-un șir de bănci au fost ulterior contestate în instanțele de judecată și apoi suspendate. Mai mult ca atât, decizia BNM de a limita expunerile la creditele interbancare transfrontaliere, care urma să prevină frauda din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a fost contestată și suspendată de către instanțele de judecată de câteva ori doar în anul 2014.
 
Ingerința în procesul de supraveghere adesea rezultă în așa numita toleranță a regulatorului –o
situație în care a fost necesară o acțiune de supraveghere, dar ea nu a fost întreprinsă sau s-a
efectuat cu o întârziere semnificativă. Spre exemplu, în pofida numărului mare de tranzacții
suspecte realizate în ultimii doi ani, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), responsabilă
de supravegherea înregistrării și transferurilor de acțiuni în băncile cotate la bursă, nu a inițiat
investigații și nu și-a exprimat îngrijorarea. La fel, BNM și Serviciul prevenire și combatere a
spălării banilor al Centrului Național Anticorupție nu au întreprins nici o acțiune serioasă
împotriva acționarilor și conducerii băncilor, care au încălcat reglementările ce țin de combaterea
spălării banilor.
 
2. Ați putea spune mai multe despre problema „guvernării slabe” din sectorul
bancar, care „generează costuri mari pentru economie”? (Citat din comunicatul de presă
al FMI, 1 martie 2016). Vă referiți aici la BNM sau la guvernarea din cadrul băncilor
comerciale?
 
- Guvernarea slabă din sectorul bancar este o reflectare a unui set complex de probleme,
inclusiv a deficiențelor mecanismelor de gestionare a riscurilor din băncile comerciale, a
deficiențelor procesului judiciar și cadrului legal și a lipsei independenței operaționale a
instituțiilor de reglementare bancară.
 
Lipsa transparenței proprietarilor beneficiari finali ai băncilor împiedică autoritatea de
reglementare să asigure o precondiție cheie pentru un sistem bancar solid si bine guvernat, și
anume să se asigure, că proprietarii și managerii băncilor îndeplinesc cerințele de competență
și onorabilitate (fit and proper). Lipsa transparenței proprietarilor băncilor, de rând cu
mecanismele slabe de control intern, creează spațiu pentru abuzuri, permițând efectuarea
unor tranzacții care periclitează stabilitatea întregului sistem bancar.
 
BNM nu este unica autoritate responsabilă pentru asigurarea unui cadru de supraveghere
funcțional. O guvernare bancară bună se sprijină pe fundații legislative, de reglementare și
instituționale eficiente – dar ele sunt fragile în Moldova. De exemplu, Ministerul Justiției
intervenea în cadrul de reglementare al BNM. Înainte de a intra în vigoare, regulamentele
BNM urmau să fie înregistrate de Ministerul Justiției, care efectua o redactare de ordin
juridic, ce ducea uneori la modificări substanțiale. Acest gen de ingerințe nu doar submina
autoritatea și autonomia BNM, dar și ducea la tărăgănarea inutilă a implementării
reglementărilor prudențiale.
 
Costurile guvernării proaste sunt mari. O privire în ansamblu denotă, că în Moldova sectorul
bancar ca un tot întreg nu a fost capabil să își îndeplinească rolul său de bază – intermedierea
financiară, prin canalizarea economiilor spre investiții productive, contribuind la creșterea
economică. În special, costul pentru societate al fraudei care deja a avut loc a fost unul foarte
mare și a dus la creșterea semnificativă a ratelor de dobândă, irosirea rezervelor valutare,
majorarea datoriei publice și a cheltuielilor pentru deservirea ei, precum și pierderea
încrederii creditorilor externi.
 
3. Ați putea să ne explicați ce înseamnă așa numitul “hazard moral”, și de ce el este
atât de dăunător pentru sistemul financiar al Republicii Moldova?
 
- Hazardul moral este un termen utilizat pentru descrierea modului în care se schimbă
comportamentul oamenilor atunci când sunt asigurați împotriva pierderilor posibile. Atunci
când oamenii știu din timp, că prejudiciul cauzat proprietății lor va fi compensat integral, ei
tind să-și asume riscuri suplimentare, uneori excesive. Referindu-ne la sectorul financiar,
dacă guvernul întotdeauna salvează băncile de faliment, atunci atât deponenții, cât și
bancherii beneficiază, de fapt, din partea guvernului de un fel de asigurare totala a
pierderilor. Aceasta îi provoacă să-și asume mai multe riscuri, sporind probabilitatea unei
crize financiare. În timp ce deponenții au o capacitate limitată de a analiza ce bănci să aleagă,
bancherii trebuie să fie capabili să ia decizii corecte referitor la investirea banilor altora. Mai
mult ca atât, bancherii trebuie să suporte consecințele corespunzătoare, în cazul în care iau
decizii investiționale proaste, cauzând prejudicii clienților lor.
 
Salvarea implicită a bancherilor nechibzuiți presupune costuri macroeconomice mari,
creșterea datoriei publice și reducerea capacității guvernului de a utiliza banii contribuabililor
pentru cheltuielile de bază necesare.
 
4. În ceea ce privește transparența acționarilor băncilor comerciale - de ce ea este
atât de importantă? Care sunt principalii factori care stau în calea consolidării transparenței acționariatului?
 
- În primul rând, să clarificăm de ce este atât de importantă transparența acționarilor băncilor.
Transparența acționariatului este o componentă critică în edificarea unui sistem bancar sigur
și robust. În comparație cu situația de la întreprinderile industriale, transparența acționarilor
băncilor este mult mai importantă, deoarece banca face profit nu din bunurile pe care le
produce, ci din împrumutarea banilor de la alții la o rată joasă a dobânzii și oferirea banilor
respectivi cu împrumut la o rată mai înaltă a dobânzii. Prin urmare, băncile maximizează
valoarea investițiilor acționarilor prin alocarea optimă a acestora, dar și prin filtrarea
deciziilor de finanțare prin prisma mecanismelor de control al riscului, astfel încât să nu fie
puși în pericol banii deponenților. Prin urmare, cei care doresc să devină acționari ai băncilor
ar trebui să poată demonstra organului de supraveghere bancară, că ei sunt potriviți pentru
această poziție. Atunci când nu este dezvăluită informația privind proprietarii beneficiari
finali, organul de supraveghere nu poate estima volumul împrumuturilor acordate
persoanelor afiliate și nu poate stabili acțiunile concertate ale acționarilor. În consecință,
deponenții și publicul larg nu au capacitatea de a discerne, cine sunt proprietarii băncii și deci
nu au nici capacitatea de a evalua gradul de risc al tranzacțiilor realizate de acționarii
băncilor.
 
În Moldova, incapacitatea de a demonstra definitiv, cine se află în spatele drepturilor de
proprietate, prezintă o problemă majoră.
 
5. Ce impact asupra economiei și asupra sectorului privat au avut lichidarea celor
trei bănci, creșterea semnificativă a ratei de bază, și majorarea rezervelor obligatorii?
Mai este ceva, ce a avut loc, și noi, cetățenii Republicii Moldova, nu vedem sau nu
observăm la moment?
 
- A avut loc o injectare masivă de lichidități în sistemul bancar prin băncile insolvabile,
sprijinul acordat sub formă de lichidități pentru aceste bănci urcând de la zero în septembrie
2014 până la circa 14 miliarde de lei în martie 2015. Pentru a contracara impactul și a limita
efectele asupra monedei naționale și asupra inflației, BNM a înăsprit în mod agresiv politica
monetară. Astfel, în mai puțin de un an, BNM a majorat rata de politică monetară în mai
multe etape, de la 3,5 la sută până la 19,5 la sută, iar rata rezervelor obligatorii in lei de la 14
la suta până la 35 la suta. Sectorul privat a avut de suportat acest cost foarte evident al crizei,
confruntându-se cu rate înalte de creditare și disponibilitatea limitată a creditelor.
 
Cu toate acestea, fără o politică monetară agresivă, costurile pentru economie și pentru
societate ar fi fost mult mai mari. Crizele bancare anterioare, cu un nivel de monetizare înalt
(din Ecuador, Venezuela, Paraguay la mijlocul anilor ‘90), au generat episoade de inflație
galopantă, deseori însoțită de deprecierea bruscă a monedei naționale.
 
Un alt cost evident ar fi creșterea datoriei publice pe care vor trebui s-o ramburseze
contribuabilii și generațiile viitoare.
 
Este important de remarcat, că garanțiile guvernamentale asociate cu planul de salvare a
băncilor și, în consecință, valorile mobiliare emise pentru înlocuirea acestor garanții, sunt
parte a datoriei publice, care s-a majorat de la 37 la sută din PIB în 2014 până la peste 50 la
sută în prezent.
 
6. Cum apreciați deciziile BNM de a reduce rata de bază? Când va începe să scadă
costul creditelor pentru economia reală?
 
- Rata de bază a început deja să scadă. Pe măsură ce se reduc presiunile inflaționiste, BNM
poate lua în considerare reducerea ratei de bază. Până în prezent, rata politicii monetare a fost
redusă cu 4,5 puncte procentuale în 2016; în continuare BNM trebuie să manifeste prudență
față de mărimea reducerii ratei de politică monetară, având în vedere gradul sporit de
incertitudine privind perspectivele, pe fundalul inflației în scădere. Reducerea ratei de bază,
în mod ideal, ar trebui să ducă la reducerea ratelor creditelor bancare; totuși, mecanismul de
transmisie monetară a fost afectat de problemele din sistemul bancar. Restabilirea stabilității
financiare și a încrederii în sistemul bancar vor contribui la îmbunătățirea mecanismului de
transmisie.
 
7. Autoritățile fac referință la o evaluare a performanței BNM, ce trebuie să fie
realizată cu asistență din partea FMI. Ați putea oferi mai multe detalii la acest capitol?
Este aceasta un fel de asistență tehnică?
 
- Autoritățile (președintele Parlamentului Republicii Moldova) și-au exprimat interesul față de
desfășurarea unei evaluări independente de către experți în domeniu a procesului de
supraveghere exercitat de BNM vis-a-vis de tranzacțiile frauduloase, care au avut loc pe
parcursul anilor 2012-2014. Această evaluare își va propune să examineze toate aspectele
procesului de supraveghere, inclusiv acțiunile întreprinse de banca centrală în calitate de
organ de supraveghere, legile și reglementările în vigoare, precum și gradul de
libertate/independență pe care l-a avut banca centrală. Rezultatul acestui exercițiu va juca un
rol important în înțelegerea, ce nu a mers bine și care au fost lacunele fundamentale din
sistem. În timp ce FMI susține realizarea unei astfel de evaluări, FMI nu va acorda asistență
tehnică la acest capitol, deoarece nu dispune de expertiză pentru realizarea activităților de
acest gen. Cu toate acestea, sperăm ca acest proces să progreseze conform planului, cu
ajutorul experților internaționali competenți.
 
Politica bugetar-fiscală
 
8. Care este opinia FMI cu privire la proiectul bugetului pentru anul 2016? Ce
recomandări aveți cu privire la deficitul bugetar? Va fi dificil să fie realizate?
 
- Când vine vorba de recomandări, trebuie să privim bugetul dintr-o perspectivă multianuală,
pentru că un singur an, în mod izolat, nu ne poate oferi informație suficientă pentru o
evaluare. Spre exemplu, dacă privim înapoi la anul 2015, deficitul a fost mai mic decât cel
preconizat, însă acest lucru nu este neapărat un rezultat pozitiv. Iată ce s-a întâmplat, de fapt:
veniturile au fost cu mult sub nivelul scontat, suma granturilor acordate a scăzut semnificativ,
iar finanțarea internă a fost constrânsă de ratele foarte mari ale dobânzilor, cauzate de
necesitatea sterilizării injectărilor de lichiditate asociate cu frauda bancară de proporții. În
consecință, ajustarea [adică contractarea] cheltuielilor s-a făcut în mare parte pe dimensiunea
investițiilor de capital, și, după cum vedem pe măsură ce apar mai multe informații, a dus la
acumularea arieratelor interne. În consecință, politica bugetară are posibilități limitate de a
susține creșterea economică!
 
În perspectivă, credem că este important să ancorăm traiectoria deficitului bugetar la un nivel
care să fie în concordanță cu obiectivul asigurării sustenabilității datoriei pe termen mediu.
Acest proces ar trebui să fie însoțit de reforme bugetare structurale, având ca scop
consolidarea instituțională a serviciului fiscal și reducerea riscurilor bugetare. În viitorul
apropiat, urmează a fi întreprinse măsuri de extindere a bazei impozabile în vederea susținerii
obiectivelor de dezvoltare și obiectivelor sociale, precum și în vederea prioritizării și
optimizării cheltuielilor. FMI oferă asistență tehnică pentru elaborarea politicilor de
optimizare a cheltuielilor, ceea ce ar trebui să contribuie la atingerea unor rezultate bune deja
în contextul bugetului anului 2017.
 
9. Dat fiind deficitul resurselor bugetului de stat, credeți că privatizarea
întreprinderilor de stat este o problemă urgentă la moment? Ce opinie aveți despre
activitatea întreprinderilor de stat?
 
- Deseori observăm ineficiența întreprinderilor de stat, cauzată de obiectivele multiple și
contradictorii, schemele stimulatorii distorsionate, lipsa de independență a conducerii,
precum și de structura inadecvată a sistemului de remunerare a muncii. Ca rezultat, aceste
întreprinderi pot ajunge să funcționeze fără măcar să asigure recuperarea costurilor, generând
pierderi, care, eventual, trebuie să fie acoperite din contul majorării datoriei publice.
În Republica Moldova, numărul întreprinderilor de stat sau companiilor cu participarea
statului este destul de semnificativ și este important de avut o strategie bună de guvernare a
acestora. La fel de important este de avut date clare și transparente despre performanța
financiară a întreprinderilor de stat. Din această perspectivă, FMI continuă să insiste asupra
necesității îmbunătățirii monitorizării activității întreprinderilor de stat, precum și evaluării
performanței lor financiare într-un mod transparent și sistematic.
 
O nouă orientare spre privatizare este binevenită. Totuși, succesul privatizărilor depinde de
un șir de factori, inclusiv existența unei strategii clare și un proces adecvat de selectare și
pregătire pentru privatizare. Mai mult ca atât, pentru a atrage investitori cu renume este
necesar de îmbunătățit mediul de afaceri, de edificat statul de drept, de asigurat drepturile de
proprietate și un management economic adecvat.
 
10. Unii experți vorbesc despre o majorare a vârstei de pensionare, afirmând că este
o recomandare a FMI. Este adevărat? Și este oare necesară acum o reformă a
sistemului de pensii?
 
- Da, reforma sistemului de pensii este necesară. Sunt mai multe aspecte importante aici.
Primul ține de raportul foarte mic (1,3) al numărului de persoane asigurate angajate în
câmpul muncii, care achită contribuții sociale și numărul beneficiarilor de pensii. Acest
coeficient se va înrăutăți în continuare, ținând cont de migrația continuă a forței de muncă,
îmbătrânirea populației și alți factori. Aceste aspecte demografice nefavorabile se manifestă
pe fundalul unei rate de înlocuire (raportul dintre pensia medie și salariul mediu) destul de
scăzute, de aproximativ 28 la sută, comparativ cu o medie de 43 la sută în țările CSI și cele
ale Europei Centrale și de Est.
 
În astfel de circumstanțe trebuie să fie găsit un echilibru între durabilitatea bugetar-fiscală și
socială a sistemului de pensii. Pentru a majora pensiile până la un nivel acceptabil din punct
de vedere social și a asigura durabilitatea pe termen lung a sistemului, sunt necesare un șir de
reforme parametrice: (i) niciun fel de majorări neprevăzute ale pensiilor pe viitor; (ii)
majorarea vârstei de pensionare la bărbați și femei, cu indexarea ei ulterioară în funcție de
creșterea speranței de viață; (iii) corelarea contribuțiilor de asigurări sociale ale celor ce
lucrează pe cont propriu și a agricultorilor cu nivelul veniturilor declarat în scopuri fiscale, în
loc de o sumă minimă arbitrară; și (iv) îmbunătățirea ratelor de conformare în ce privește
achitarea contribuțiilor de asigurări sociale.
 
Această agendă de reforme nu poate fi implementată peste noapte și necesită angajamentul
autorităților cu sprijinul donatorilor, inclusiv al FMI, Băncii Mondiale și altor donatori.
 
11. Cum apreciați politica fiscală și sistemul de administrare fiscală din Moldova?
 
- În general, Moldova trebuie să implementeze politici care să lărgească baza de impozitare și
să îmbunătățească administrarea fiscală. Aceasta ar permite țării să obțină venituri mai mari
pentru a acoperi cheltuielile aferente creșterii economice și cheltuielile sociale. Până în
prezent, autoritățile fiscale au depus eforturi pentru a alinia procedurile de administrare
fiscală la bunele practici. Însă menținerea cursului reformei administrării fiscale și a
eforturilor de modernizare depind, de asemenea, și de rapiditatea implementării acțiunilor de
bază din sistem.
 
Obiectivele principale sunt de a reduce costurile de conformare ale
contribuabililor și, în același timp, de a spori gradul de conformare. La baza efortului de
modernizare ar trebui stea asigurarea comodității înregistrării și depunerii declarațiilor,
verificării corectitudinii lor, precum și achitării la timp a impozitelor. Mai mult ca atât,
efortul de reformare nu va putea atinge profunzimea dorită și obiectivele scontate până nu
vor fi adoptate amendamentele legislative ce țin de unificarea serviciului fiscal din Republica
Moldova (soluționând astfel problema fragmentării administrației fiscale locale și centrale).
 
Misiunile de asistență tehnică ale FMI au recomandat: optimizarea scutirilor aferente
impozitului pe venitul persoanelor fizice și juridice, actualizarea valorii imobilelor evaluate
în scopuri fiscale, îmbunătățirea conformării fiscale (de exemplu, prin îmbunătățirea
performanței Direcției contribuabililor mari, prin eforturile de reducere a sub-raportării
veniturilor) și consolidarea eficienței administrării veniturilor (inclusiv prin unificarea
serviciului fiscal). În afară de aceasta, standardizarea ratelor impozitului pe venitul
persoanelor juridice și eliminarea ratelor reduse ale impozitelor ar putea genera venituri
suplimentare. De fapt, teoria economică arată, că politicile guvernului, cum ar fi sporirea
productivității și eficienței pieței forței de muncă, consolidarea guvernării și a stabilității
macroeconomice sunt mai importante pentru atragerea investițiilor decât stimulentele fiscale
propriu zise.
 
Sistemul de administrare a TVA (inclusiv restituirile) funcționează destul de bine. De
exemplu, sistemul de restituire a TVA, care a fost criticat foarte mult, aparent se încadrează
în termenul prevăzut de 45 zile . Totuși, unele sectoare, în care există numeroase scutiri de
taxe și o mare diversificare a ratelor TVA, scot, de fapt, bani din trezorerie în bază netă. Prin
urmare, este necesară o revizuire ulterioară a cadrului TVA pentru a stopa orice scurgere a
resurselor într-un asemenea mod.
 
Alte subiecte
 
12. Care este prognoza FMI privind indicatorii macroeconomici pentru anii 2016-
2017? Vorbind despre perspectivele macroeconomice, sunteți mai mut optimistă sau
mai mult pesimistă?
 
- În anul 2015 PIB real s-a contractat cu 0,5 la sută, fapt determinat pe partea ofertei de
declinul din agricultură, iar pe partea cererii - de consumul privat mai slab și investițiile mai
mici. Am fost un pic surprinși de faptul, că situația dificilă din sectorul bancar nu a avut un
efect negativ mai profund asupra creșterii economice din anul trecut; deci, acest fenomen
rămâne a fi de clarificat. Perspectivele pe termen scurt rămân a fi dificile. Creșterea
economică în Moldova este extrem de vulnerabilă, ea fiind afectată de șocurile externe de la
partenerii comerciali și de evoluțiile la nivel global, precum și de șocurile interne, cum ar fi
episoadele de volatilitate politică și șocurile legate de aspectele meteo-climatice. Redresarea
economică lentă va fi influențată de impactul întârziat al secetei din anul trecut, de
restabilirea mediocră a cererii interne, date fiind recuperarea lentă a remitențelor, cheltuielile
de capital anemice și constrângerile de finanțare cu care se confruntă economia. Diminuarea
recentă destul de rapidă a inflației ar putea reflecta cererea internă slabă – chiar dacă datele
nu sunt încă disponibile, este posibil, că volumul producției se va contracta în prima jumătate
a anului 2016.
 
13. Care este opinia dumneavoastră cu privire la atribuirea funcțiilor depozitarului
central de valori mobiliare Băncii Naționale? De ce BNM ar trebui să se ocupe de asta?
 
- Noi salutăm acest lucru. Există câteva deficiențe care împiedică dezvoltarea sistemului
financiar al Moldovei și una din ele este riscul de fraudă, care continuă să compromită
integritatea sistemului de înregistrare a valorilor mobiliare corporative. FMI și Banca
Mondială au recomandat crearea în Moldova a unui Depozitar Central Unic de valori
mobiliare, care, în opinia noastră, ar trebui să fie deținut în proprietate și gestionat primordial
de BNM, cel puțin în primii ani de funcționare. Acest model de dezvoltare ar trebui să ajute
la eliminarea unor deficiențe serioase care împiedică asigurarea siguranței și eficienței
infrastructurii financiare din Moldova. În afară de aceasta, el va contribui la consolidarea
protecției drepturilor investitorilor, ceea ce reprezintă o condiție de bază pentru dezvoltarea
pieței și pentru asanarea generală a sistemului financiar.
 
BNM are o experiență amplă în ceea ce privește piața valorilor mobiliare de stat și poate oferi
soluții IT robuste și un sistem electronic care ar elimina riscul de fraudă la înregistrarea
valorilor mobiliare corporative și tranzacționarea lor ulterioară. Depozitarul Central Unic,
având un cadru electronic solid, va spori, de asemenea, transparența pozițiilor investitorilor,
ceea ce, împreună cu un cadru amplu de transparență financiară și responsabilitate, va reduce
posibilitățile de comitere a fraudelor.
 
La această etapă, echipa de experți tehnici ai FMI lucrează împreună cu autoritățile asupra
finalizării unui proiect de lege separată privind Depozitarul Central Unic, care sperăm să fie
adoptat în viitorul apropiat.
 
14. Considerați că piața energetică moldovenească este transparentă și este
reglementată eficient? Tarifele asigură recuperarea costurilor? Și care trebuie să fie
abordarea față de devierile financiare uriașe acumulate până în prezent?
 
- Mecanismele clare și transparente de stabilire a tarifelor joacă un rol esențial atât pentru
companiile din sectorul energetic, cât și pentru consumatorii finali. Ajustarea corectă a
tarifelor este importantă pentru companii, deoarece stabilirea tarifelor la utilitățile publice sub
nivelul de recuperare a costurilor nu le permite companiilor să genereze un flux suficient de
mijloace financiare pentru a menține viabilitatea sistemului și a investi în infrastructura
energetică întru îmbunătățirea calității serviciilor prestate. Pe de altă parte, pentru
consumatori este important să beneficieze de servicii de calitate, la un preț "echitabil", astfel
încât ei să nu fie impuși să plătească pentru ineficiența companiilor din sectorul energetic și
să-i subvenționeze pe alții.
 
În Moldova tarifele la utilitățile publice nu au fost ajustate de ANRE de câțiva ani. În timp ce
unele ajustări ale tarifelor la energia electrică au permis restabilirea viabilității financiare
curente a companiilor din sector, din cauza întârzierilor în ajustarea tarifelor observăm acum
pierderi și datorii în lanț pe întreg sectorul energetic. Problema stocului acestor datorii
(numite devieri financiare) trebuie să fie soluționată în regim de urgență, pentru a permite
funcționarea eficientă a companiilor. În principiu, o soluție rezonabilă ar putea fi stingerea
datoriei tarifare acumulate printr-o serie de ajustări tarifare treptate, începând cu
recunoașterea volumului total al datoriei și anunțarea unui grafic al majorărilor tarifare
viitoare. În practică, însă, imprevizibilitatea deciziilor de reglementare au făcut o astfel de
abordare mai puțin credibilă.
 
16. Zonele economice libere (ZEL) înregistrează o dinamică bună. Dar satisfac ele oare rigorile concurenței loiale? Sunt ele un exemplu bun de urmat pentru toate
întreprinderile din Moldova, asigurând astfel succesul economiei țării?
 
- În țările în curs de dezvoltare impactul zonelor economice libere asupra dezvoltării
economice pe intern a fost ambiguu. In primul rând, ZEL-urile sunt în mare parte create de
companii multinaționale mari, orientate spre fabricarea anumitor semifabricate sau piese ce
fac parte dintr-un lanț de aprovizionare mai complex. Ca rezultat, ele au o expunere limitată
la economia locală și fac prea puțin pentru a consolida bazele antreprenoriale în țările gazdă.
În al doilea rând, ZEL-urile sunt ca niște enclave în care exportatorii sunt interesați
primordial de forța de muncă ieftină și impactul asupra economiei per ansamblu este limitat.
În plus, stimulentele fiscale, tarifare și de reglementare de care ei beneficiază ZEL-urile
generează distorsiuni în economia țărilor-gazdă. Atunci când este înființată o ZEL, țara gazdă
speră, că dezavantajele vor fi compensate prin crearea locurilor de muncă noi și stimularea
comerțului. În practică, totuși, în cazul multor ZEL-uri acest deziderat in final nu se
materializează.
 
Mai mult ca atât, datele empirice sugerează, că multe țări în curs de dezvoltare care se
bazează intens pe ZEL-uri, nu au reușit să atragă mai multe investiții străine directe. Factorii
cheie care afectează stimulentele pentru investitori includ stabilitatea economică și politică,
transparența cadrului legal, costurile și calificarea forței de muncă. În orice caz, calea cea
bună pentru a valorifica oportunitățile de creștere a economiei țării este de a face Moldova la
fel de atractivă pentru toți investitorii, nu doar pentru cei din ZEL-uri.
 

Comentarii Adăugați un comentariu0 comentariu

captcha

Întrebarea zilei Toate

load

PRIVESC EU

privesceu