Cine va fi următorul președinte al Moldovei după Timofti

Foto: amfostacolo.ro

Xenia Florea

În mai puțin de o lună (pe 23 martie), expiră mandatul prezidențial al lui Nicolae Timofti. Prima tentativă de alegere a noului președinte este preconizată pentru perioada 24 martie-24 mai. Lista persoanelor care ar dori să ocupe acest post este destul de mare.

Despre ambițiile sale prezidențiale au anunțat în repetate rînduri președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin. Recent, și liderul Platformei DA, Andrei Năstase, nu exclus că ar putea deveni unul dintre candidații la funcția de șef al statului – doar în cazul în care președintele țării va fi ales prin vot direct.

Însă una sînt doleanțele și ambițiile, iar alta e realitatea, ținînd cont de raportul de forțe în politică și prevederile legislației în vigoare.

Pe timpuri și refugiatul din Sierra Leone, membrul Partidului Național Liberal John Onoje visa să devină candidat „apolitic” la președinția Republicii Moldova. În decembrie 2011, el chiar a fost supus unul control medical, pentru a putea fi înregistrat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. Însă acest adept al unirii Moldovei cu România nu a găsit sprijin din partea deputaților: propunerea privind înaintarea candidatului la postul de președinte urmează a fi semnată de cel puțin 15 parlamentari.

Ținînd cont de actualul raport de forțe din Parlament, trei fracțiuni au dreptul de a-și înainta candidatul la funcția de șef al statului: Partidul Socialiștilor (24 de mandate), fracțiunea PDM (19 mandate) și Platforma Social-Democrată „Pentru Moldova”, controlată de democrați (34 de mandate). E puțin probabil că celelalte fracțiuni și grupuri parlamentare vor coopera între ele pentru a înainta un candidat, din cauza lipsei de perspectivă.

Toți înțeleg perfect că noul președinte al RM va deveni creatura Partidului Democrat, pentru a cărei alegere mai este nevoie de cinci voturi. Însă găsirea acestora nu va fi o mare problemă pentru actuala conducere a PDM.

Vladimir Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc sau cum mai este numit – „VP” – este cel mai probabil candidat la funcția de viitor președinte.

Despre dorința lui Plahotniuc de a ocupa fotoliul de președinte, Mihai Ghimpu a declarat încă la începutul anului 2015, cînd, după alegerile parlamentare, au eșuat negocierile între PLDM, PDM și PL privind crearea unei noi alianțe.

Plahotniuc însă nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceste declarații, însă comentatorii politici susțin că el face totul pentru a se „muta de la «Nobil» la Condrița”. În doar mai puțin de un an, el a înlăturat PLDM de la putere, a finalizat crearea unei „centuri” politice din partide loiale sau subordonate, a croit Parlamentul după placul lui, a obținut, la o anumită etapă, susținerea administrației americane, a soluționat, în opinia unor analiști, situația de criză, protestele (toate revoluțiile portocalii, de regulă, au loc la comanda SUA) și și-a concentrat puterea în mîinile PDM.

În final, la momentul actual, Vladimir Plahotniuc este, practic, stăpînul Republicii Moldova, iar pentru a întregi peisajul, lui îi mai lipsește postul de președinte. Pentru „legalizarea” statutului său, „VP” va avea nevoie de cinci voturi, lucru ce nu este absolut imposibil.

Întrebarea este cum va reacționa societatea. Decizia adjunctului secretarului de stat al SUA Victoria Nuland de a susține majoritatea parlamentară și guvernul controlate de Plahotniuc pentru a „evita venirea lui Putin în RM”, desigur, a adus în impas opoziția prooccidentală activă. Însă, precum afirmă sursele noastre, Bruxelles-ul și Washingtonul nu sînt încîntați de ambițiile prezidențiale ale lui Plahotniuc și nu prea doresc să-l vadă în acest post. De aceea, încă ar putea urma un ordin privind acutizarea mișcării de protest a opoziției prooccidentale.

Iar opoziția, condusă de Dodon și Usatîi, pur și simplu va trebui să protesteze împotriva candidaturii lui Plahotniuc, altfel, poporul nu o va înțelege.

Vladimir Plahotniuc acum sondează activ terenul, precum a spus unul dintre experți – „testează rezistența ambasadorilor occidentali”. Astfel, în pofida reacției negative a Occidentului, în special, a ambasadorului SUA, James Pettit, Mihai Poalelungi a fost reales, fără contracandidați, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

În pofida recomandărilor APCE de a-i elibera din arest pe membrii grupului membrului onorific al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Grigore Petrenco, deținuții politici, cărora nu le-au fost înaintate acuzații clare, au fost doar plasați în arest la domiciliu.

Drept răspuns, curatorii occidentali doar au mormăit nemulțumiți: nu a urmat o nemulțumire activă. Așa că Vladimir Plahotniuc și-ar putea urma liniștit ambițiile, ocupînd postul de președinte al țării cu ajutorul majorității parlamentare adunate din bucăți și să-și concentreze, astfel, definitiv toată puterea în mîinile sale.

Andrian Candu

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, ar putea deveni o variantă de rezervă a democraților în actualele alegeri prezidențiale.

El face parte din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, fiind finul lui de cununie. Așa că, pe de o parte, Andrian Candu e persoana în care „VP” poate avea încredere. Pe de alta, la postul de președinte el va fi mai puțin iritant decît Vladimir Plahotniuc. Deși toți înțeleg că, în principiu, e unul și același lucru.

Așa că, în cazul în care scanarea situației în cadrul lansării procesului electoral va demonstra că aburul mișcării de protest încă nu s-a epuizat, că curatorii occidentali vor merge hotărît împotrivă și alegerea lui Vladimir Plahotniuc la funcția de președinte ar putea genera dezordini și va conduce la pierderea controlului asupra situației, atunci candidatul PDM la postul de președinte ar putea deveni Andrian Candu.

Democrații deja au făcut anumiți pași în această direcție. La sfîrșitul lunii ianuarie, președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că „Vlad (Vladimir – n.r.) Plahotniuc nu a avut niciodată intenții de a deveni președinte”. Moldova, a spus Lupu, este o republică parlamentară și funcțiile președintelui sînt destul de limitate pentru a putea manifesta eficiență în activitatea sa.

Apoi, Andrian Candu a declarat că nu se ține de funcția de președinte al Parlamentului și că este gata să părăsească acest post, deoarece „guvernarea de coaliție presupune anumite reguli: Partidul Democrat nu este în drept să pretindă un număr mai mare de funcții, cît îi revin, ținînd cont de raportul de forțe”. Dacă Plahotniuc este gata să cedeze postul de președinte al Parlamentului, atunci doar pentru ca Andrian Candu să ocupe fotoliul de șef al statului.

Igor Dodon și Zinaida Greceanîi

Teoretic, candidat la postul de președinte ar putea fi și o persoană din partea Partidului Socialiștilor. De exemplu, președintele partidului, Igor Dodon, sau Zinaida Greceanîi. Fracțiunea PSRM, cu 24 de deputați, ar putea colecta 15 semnături pentru înaintarea candidatului său.

Zinaida Greceanîi deja a candidat la funcția de președinte – în mai 2009. Ce-i drept, din partea Partidului Comuniștilor. Și nu i-a ajuns un vot pentru a ocupa fotoliul de președinte după Vladimir Voronin.

Însă acum, candidatul celei mai mari fracțiuni parlamentare, cel mai probabil, nu are șanse. De aceea, precum a spus unul dintre deputații socialiști, nu are rost ca fracțiunea PSRM să „participe la aceste jocuri”.

„De ce să ajutăm Partidul Democrat să mimeze democrația cu ajutorul unui candidat de alternativă și să conferim o anumită legitimitate alegerii lui Plahotniuc sau altui candidat al PDM. Scopul nostru este unul – alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui”, a declarat interlocutorul nostru.

Nicolae Timofti

Și actualul președinte avea șanse teoretice de a-și păstra funcția pe patru ani. Ce-i drept, asta a fost în „viața anterioară”: pînă la destrămarea AIE-3, arestul demonstrativ al lui Vladimir Filat și demisia Guvernului Valeriu Streleț.

Precum afirma la începutul lunii octombrie trecut, premierul de atunci Valeriu Streleț, Nicolae Timofti ar putea rămîne președinte pentru alți patru ani. Această posibilitate, potrivit lui, a fost examinată în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană – 3.

„În anumite condiții se examinează și această perspectivă. Însă totul va deveni clar mai aproape de acel moment”, spunea Valeriu Streleț la începutul lunii octombrie 2015.

Însă „mai aproape de acel moment”, situația s-a schimbat cardinal. Și nu e vorba doar de destrămarea AIE-3 și scindarea Partidului Liberal Democrat de către Vladimir Plahotniuc.

Nicolae Timofti, refuzînd să înainteze candidatura lui Plahotniuc la funcția de premier, l-a supărat foarte tare pe „VP”. Precum a demonstrat practica, liderul PDM nu uită supărările și lovește foarte puternic, drept răspuns. „Să dea Domnul ca Timofti să poată pleca liniștit la odihna binemeritată după 23 martie și să nu-i deschidă dosare penale”, a declarat pentru NOI.md unul dintre experți.

Așa că, teoretic, Nicolae Timofti are o singură posibilitate de a rămîne președinte după 23 martie. Ce-i drept, nu pe patru ani, ci în regim de interimat: dacă alegerile prezidențiale, iar apoi și alegerile repetate, din anumite motive, vor suferi eșec. Potrivit art. 80 al Constituției, președintele Republicii Moldova își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către noul președinte ales.

Se pare că însuși Nicolae Timofti nu exclude o asemenea variantă de dezvoltare a evenimentelor: prea optimist apare decizia lui de a-i numi pe Aurelia Peru-Balan în funcția de consilier pe probleme politice și pe Vladimir Șarban – consilier pentru politici sociale și dezvoltare cu doi ani și jumătate pînă la expirarea mandatului său.

„Căluțul negru”

În actualul proces electoral nu este exclusă și varianta aplicată cu patru ani în urmă cu candidatul „anonim”. Adică o personalitate cunoscută în anumite cercuri, cu anumite merite și materiale compromițătoare. De exemplu, membrul Partidului Democrat, președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca…

O asemenea persoană, de regulă, nu este independentă în deciziile sale. Fapt demonstrat timp de peste trei ani de ex-președintele Consiliului Superior al Magistraturii Nicolae Timofti, pe care, precum a declarat patetic în martie 2012 Mihai Ghimpu, „se pare că ni l-a dat Dumnezeu”.

Însă ultimele șase luni de activitate prezidențială a fostului judecător Nicolae Timofti au demonstrat că această variantă de alegere a președintelui nu este tocmai sigură. Nu, Nicolae Timofti nu a devenit mai independent în deciziile sale. Pur și simplu dependența lui de ambasadorii occidentali și de România au depășit loialitatea față de conducerea reală a Partidului Democrat și el a mers împotriva „politicii partidului și a Guvernului”, refuzînd categoric să semneze decretul de desemnare a lui Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat la funcția de premier.

Precum afirmă persoanele care îl cunosc îndeaproape pe Vladimir Plahotniuc, acesta are încredere într-un cerc foarte restrîns de oameni, de aceea, varianta „căluțului negru”, care s-ar putea răzvrăti în orice moment, nu este întocmai acceptabilă pentru Plahotniuc în actualele condiții.

Acutizarea preelectorală

În conformitate cu Legea privind procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova, alegerile noului șef de stat sînt organizate nu mai devreme de 45 de zile din data expirării mandatului actualului președinte. În cazul dat, este vorba de 6 februarie.

Membrul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, democratul Sergiu Sîrbu, afirmă că este vorba nu despre alegerile propriu-zise, ci despre organizarea procesului electoral – fixarea datei alegerilor, crearea comisiei speciale pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale etc. Iar prima tentativă de alegere a noului președinte ar trebui să aibă loc între 24 martie și 24 mai.

Deși Parlamentul încă nu a fixat data alegerilor noului președinte al RM și Sergiu Sîrbu, deocamdată, nu poate spune cînd va avea loc acest lucru, acutizarea preelectorală este în toi. Vladimir Plahotniuc a început demoralizarea potențialilor concurenți și a pretențiilor lor.

Săptămîna trecută a început cu percheziții și arestări la Primăria Chișinău. Perchezițiile în incinta administrației municipale, precum a fost anunțat de Serviciul de presă al Centrului Național Anticorupție, a avut loc în cadrul anchetei a 35 de dosare penale, intentate pe faptul coruperii pasive și active.

Desigur, în primăria Chișinăului sînt multe de săpat. Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, la finele anului trecut, a recunoscut că pe numele nepotului său Dorin Chirtoacă sînt intentate peste 600 de dosare. În special, cu caracter administrativ (Chirtoacă nu vrea să execute „deciziile judecătorești”), dar sînt și dosare penale. Însă impulsionarea activității „anticorupție” a CNA anume acum este foarte elocventă.

„Domnul Plahotniuc are o manieră aparte de soluționare a problemei – îndată ce cineva cere ceva în schimbul votului său sau începe să pretindă ceva, imediat urmează percheziții și arestări. Amintiți-vă de negocierile privind crearea AIE-3, în vara trecută, cînd Vladimir Filat insista asupra candidaturii Maiei Sandu la funcţia de premier – a urmat imediat arestarea rudelor lui.

Mihai Ghimpu și-a demonstrat în repetate rînduri ambițiile prezidențiale. Cu siguranță, el înaintează niște condiții și acum. Așa că scopul acestor percheziții și arestări la Primărie este evident – asigurarea loialității și votului liberalilor în cadrul alegerilor preşedintelui”, a declarat pentru NOI.md unul dintre deputații din opoziție.

După Mihai Ghimpu, și liderul PCRM, Vladimir Voronin, și-a manifestat nesupunerea, declarînd în repetate rînduri despre dorința sa de a deveni încă o dată președinte. Marți, în cadrul întrevederii cu coraportorii APCE, el a declarat că actuala majoritate parlamentară nu prezintă voința reală a cetățenilor”. Iar aceasta înseamnă că Guvernul, ales de această majoritate, potrivit președintelui PCRM, „nu poate fi considerat legitim”.

Potrivit logicii liderului comuniștilor – acest mesaj se citește printre rînduri – și președintele ales de această majoritate parlamentară „amorfă” va ti nelegitim.

„Nu mă voi mira dacă după aceste declarații ale lui Voronin, vor începe verificările afacerilor unor comuniști, inclusiv ale fiului lui”, a presupus unul dintre interlocutorii noștri. Primul semnal a urma imediat: miercuri, un șir de publicații au difuzat informația că Oleg Voronin a fost surprins într-o mașină de serviciu, încălcînd regulile de circulație.

Ceva îmi spune că, pe măsura apropierii de alegerile prezidențiale, această „impunere la conformism” a unor deputați și fracțiuni întregi va căpăta o amploare tot mai mare.