Cum s-a zămislit corupția în eșaloanele puterii

Foto: dudko-igor.com

Ministerele moldovenești încă în anul 1997, în afară de finanțarea de la buget, primeau suplimentar mijloace neaflate la evidență din arenda a 70% din suprafețe, informează NOI.md. În primul semestru al anului 1997, a fost efectuată analiza folosirii spațiilor ocupate de ministere și departamente. Conform rezultatelor, circa 70% din suprafețele clădirilor ministeriale erau date în arendă structurilor comerciale la prețuri derizorii. Aceste date erau prezentate în contractele de dare în arendă. Adică o plată dublă. Potrivit calculelor aproximative, era vorba de cel puțin 30-40 de milioane de lei – o sumă mare la acea vreme.

La mijlocul anului 1997, a fost aprobat Regulamentul cu privire la arendarea bunurilor publice și suma plății. Întreprinderile bugetare și cele de stat care ofereau spații în arendă urmau în termen de două luni să facă recalculările și să modifice contractele de arendă în conformitate cu regulamentul aprobat. Toți banii obținuți din arendă urmau să fie transferați la buget. Toate contractele privind darea în arendă a bunurilor statului erau înregistrate la Ministerul Privatizării. Contractele de arendă privind bunurile municipale urmau să fie înregistrate de autoritățile locale, iar contractele de arendă neînregistrate trebuiau reziliate.

Însă era vorba de sume mari de bani și miniștrii au început să caute căi pentru anularea deciziei respective. S-a ajuns pînă acolo că, în luna octombrie 1997, doi deputați și vicepreședintele Parlamentului Nicolae Andronic s-au adresat la Curtea Constituțională cu argumente și propuneri privind recunoașterea hotărîrii Guvernului drept neconstituțională, care contravine Constituției Republicii Moldova și Cărții Europene a Autonomiei Locale, care a fost ratificată de Parlamentul Moldovei pe 16 iulie 1997. Conform logicii deputaților, Guvernul nu avea dreptul să dicteze condițiile de dare în arendă a bunurilor publice.

Curtea Constituțională a recunoscut hotărîrea Guvernului drept neconstituțională și aceasta a fost anulată. Ulterior, a fost anulată și Legea cu privire la arendă. Tot ce a fost legat de arendă a fost distrus. De atunci, pe parcursul a 17 ani, modalitatea de dare în arendă a bunurilor publice și mărimea plății pentru arendă sînt prevăzute anual în Legea bugetului. Aceste prevederi repetă cuvînt în cuvînt documentul elaborat de Guvern în anul 1997.

Astfel, hotărîrea Guvernului a fost recunoscută drept neconstituțională, iar aceeași modalitate, numai că deja cu statut de lege a bugetului, rămîne constituțională pînă acum. În schimb a fost anulată înregistrarea contractelor de arendă. Și principalul – a fost anulată obligativitatea de transferare a banilor pentru arendă la buget. Lucrurile au fost întoarse la punctul inițial, totul pentru 40 de milioane de lei.