Mass-media şi ONG-urile cer anularea limitărilor privind accesul la informaţiile de interes public

Foto: jurnal.md

În ultimul timp mai multe instituţii publice limitează accesul cetăţenilor, inclusiv al mass-media, la anumite informaţii, făcînd referinţe excesive la protecţia datelor cu caracter personal. Aceste limitări, care vizează în mod special datele cu privire la afacerile, averile şi interesele demnitarilor, afectează accesul mass-media la informaţiile de interes public şi, implicit, dreptul media la exprimare corectă şi liberă. Despre aceasta se vorbeşte într-o declaraţie comună a mass-media şi a asociaţiilor neguvernamentale, care vin cu un apel comun prin care cer anularea limitărilor privind accesul la informaţiile de interes public.

„Într-un stat care deţine cote înalte ale corupţiei, cum este Republica Moldova, accesul la datele cu privire la fondatorii firmelor este esenţial. Organizaţiile semnatare califică drept abuzuri acţiunile de limitare a accesului la informaţiile privind fondatorii şi acţionarii firmelor, dar şi solicitarea plăţilor de la jurnaliştii care utilizează aceste date în interes public pentru realizarea investigaţiilor jurnalistice. Cerem Guvernului şi instituţiilor abilitate să anuleze deciziile care limitează accesul la informaţiile de interes public şi să elimine aceste impedimente care afectează libertatea presei. Solicităm Delegaţiei Uniunii Europene în RM, Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Presei, Consiliului Europei să ia act de aceste limitări şi să încurajeze autorităţile de la Chişinău să renunţe la abordările excesive în acest domeniu, deschizînd datele de interes public”, se spune în declaraţie.

Vedeţi mai jos declaraţia integrală:

Constatăm cu îngrijorare că în ultimul timp mai multe instituţii publice limitează accesul cetăţenilor, inclusiv al mass-media, la informaţii, făcînd referinţe excesive la protecţia datelor cu caracter personal. Aceste limitări, care vizează în mod special datele cu privire la afacerile, averile şi interesele demnitarilor, afectează accesul mass-media la informaţiile de interes public şi, implicit, dreptul media la exprimare corectă şi liberă.

Informaţiile cu privire la venituri, averi şi interese ale demnitarilor se găsesc în bazele de date ale Camerei Înregistrării de Stat, ÎS CRIS „Registru”, subordonată Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Deşi, în baza legii, informaţia cu privire la fondatorii firmelor este publică, organizaţiile de media au obţinut acces electronic la registrul firmelor abia acum cîţiva ani, contra plată, în unele cazuri fiind vorba de plăţi excesive şi neargumentate. Cu cîteva luni în urmă, Consiliul Economic al Prim-ministrului, prin intermediul serviciului de E-guvernare, a făcut public registrul firmelor, oferind acces gratuit persoanelor care au nevoie de datele respective. Cu toate acestea, registrul nu conţine datele cu privire la fondatorii firmelor, acestea urmînd să fie obţinute în continuare contra cost.

În ultimele săptămîni, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) al Republicii Moldova a intervenit cu diverse decizii privind limitarea accesului la datele cu privire la fondatorii firmelor, făcînd referinţă la pretinse abuzuri ale datelor cu caracter personal. Astfel, la 27 mai 2015, CNPDCP a desfăşurat un control inopinat la Camera Înregistrării de Stat, stabilind faptul ”dezvăluirii/comercializării datelor cu caracter personal” şi a emis Decizia privind încetarea imediată a operaţiunilor de prelucrare şi diseminare a datelor cu caracter personal ce vizează asociaţii întreprinderilor.

Transparenţa fondatorilor firmelor este parte obligatorie a regulamentelor ce ţin de date deschise, acces la informaţie, libertate de exprimare în toate statele Uniunii Europene, ceea ce oferă tuturor cetăţenilor, inclusiv jurnaliştilor, libertatea de a se informa şi de a informa publicul corect şi argumentat despre implicarea oricăror entităţi economice în finanţarea domeniului politic, în spălări de bani, fraude etc. La 20 mai 2015, Parlamentul UE a adoptat o decizie care stabileşte că proprietarii de companii, inclusiv din zone off-shore, vor fi listaţi în registrul firmelor.

Potrivit Parlamentului European, aceste noi prevederi sînt ”în beneficiul tuturor cetăţenilor, inclusiv al jurnaliştilor de investigaţie”, iar noile directive sînt îndreptate ”împotriva spălării de bani şi vin să faciliteze lupta cu crimele economice şi finanţarea ilicită a terorismului”. De asemenea, recent autorităţile UE au decis să asigure accesul la datele băncilor elveţiene, inclusiv la date privind numele, prenumele şi adresele deţinătorilor de conturi, în acelaşi scop, de a preveni spălarea de bani şi fraudele financiare. Astfel, la momentul actual, jurnaliştii din R. Moldova au acces la registrul datelor firmelor din toate ţările UE, dar nu şi din ţara noastră.

Într-un stat care deţine cote înalte ale corupţiei, cum este R. Moldova, accesul la datele cu privire la fondatorii firmelor este esenţial. Organizaţiile semnatare califică drept abuzuri acţiunile de limitare a accesului la informaţiile privind fondatorii şi acţionarii firmelor, dar şi solicitarea plăţilor de la jurnaliştii care utilizează aceste date în interes public pentru realizarea investigaţiilor jurnalistice. Cerem Guvernului şi instituţiilor abilitate să anuleze deciziile care limitează accesul la informaţiile de interes public şi să elimine aceste impedimente care afectează libertatea presei.

Solicităm Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova, Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Presei, Consiliului Europei să ia act de aceste limitări şi să încurajeze autorităţile de la Chişinău să renunţe la abordările excesive în acest domeniu, deschizînd datele de interes public.

Redacţia săptămînalului independent de investigaţii ”Ziarul de Gardă”

Asociaţia Presei Independente

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia Presei Electronice

Centrul „Acces-Info”

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Comitetul pentru Libertatea Presei

Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi

Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova