Dosare penale la Cernăuţi pentru refuzul de a lupta

Foto: topwar.ru

Autorităţile ucrainene au deschis mai multe dosare penale împotriva unui locuitori din regiunea Cernăuţi după ce aceştia au refuzat mobilizarea, Ministerul de Externe precizând că nu a fost sesizat în legătură cu responsabilizarea penală a unor etnici români din regiune, informează Mediafax.

"În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal Refuzul de la mobilizare, în regiunea noastră au fost iniţiate 22 de proceduri penale. În instanţa de judecată au fost direcţionate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară"", a declarat, recent, Oleksandr Ivaniuk, prim-adjunct al procurorului regiunii Cernăuţi din Ucraina, citat de publicaţia locală Libertatea Cuvântului.

Acesta a precizat că unii suspecţi sunt daţi în urmărire generală. Ivaniuk a spus că "articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 şi 5 ani". De asemenea, el a mai spus că Direcţia regională de Interne investighează la etapa actuală două cazuri legate de protestele din 2014 faţă de mobilizării, când au fost blocate mai multe şosele din regiune.

Ministerul de Externe a precizat, că, până la această oră, "nu a fost sesizat nici de reprezentanţi ai minorităţii române din Ucraina, nici de oficialităţi locale sau naţionale din ţara vecină în legătură cu responsabilizarea penală a unor etnici români pentru că ar fi refuzat mobilizarea". "Statisticile disponibile nu oferă detalii legate de apartenenţa etnică a celor vizaţi de procedurile în curs", a mai precizat MAE.

Ministerul Afacerilor Externe informează că "urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul Consulatelor Generale de la Cernăuţi, Odesa şi Ambasadei României la Kiev, cu reprezentanţii etnicilor români, precum şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare, astfel încât procesul respectiv să se desfăşoare cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare".

"Această preocupare a părţii române a fost transmisă şi prin intermediul Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, în cadrul dialogului constant pe care MAE îl are cu partea ucraineană, inclusiv în cadrul întrevederii avute marţi, 3 februarie, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu ambasadorul Ucrainei în România, Teofil Bauer", mai informează MAE.

"Ţinând cont de raţiunile obiective ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale, MAE consideră că este necesar ca procesul de mobilizare să se desfăşoare conform prevederilor legale, în mod imparţial, transparent şi predictibil, cu evitarea abordărilor discriminatorii ce ar putea viza considerente de ordin etnic", precizează Ministerul de Externe.

La 20 ianuarie în Ucraina a început cel de-al patrulea val de mobilizare militară. Publicaţia Zorile Bucovinei scrie, citând Comisariatul Militar Regională, că aproximativ 2.500 de bucovineni au primit sau urmează să primească ordin de mobilizare. Comisarul militar regional Vitali Ciurai a declarat că procesul de recrutare decurge "dificil" în Bucovina. "Mobilizarea în ţinut decurge dificil. Cea mai complicată situaţie e în raioanele Hliboca, Storojineţ şi Vijniţa. Conform legislaţiei în vigoare, la înfăptuirea procesului de recrutare sunt implicate organele autoadministrării locale, primăriile, conducătorii întreprinderilor etc. Evident, de persoanele responsabile de mobilizare, care au refuzat să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, se vor ocupa de acum organele de drept", a precizat Vitali Ciurai, după ce doi primari şi directorul unei întreprinderi din Cernăuţi au refuzat să se ocupe de înmânarea ordinelor de prezentare la comisariatele militare, fiind sancţionaţi.

Din 20 ianuarie în raioanele din nordul Bucovinei în care trăiesc etnici români au avut loc mai multe proteste faţă de mobilizarea parţială.