Washingtonul are nevoie de un nou Război Rece

Foto: united-states-flag.org

Camera Reprezentanţilor din SUA a condamnat „politica agresivă” a Rusiei împotriva fostelor republici sovietice – Ucraina, Georgia şi Moldova” şi i-a cerut preşedintelui Barack Obama să înăsprească sancţiunile împotriva Moscovei.

Recent, Barack Obama însuşi l-a criticat dur pe preşedintele rus. Retorica Casei Albe este explicabilă. Pentru menţinerea NATO şi sporirea finanţării sale este necesară o ameninţare comună. Iar pe uliii americani îi deranjează „lipsa de promptitudine” a europenilor în această chestiune.

Rezoluţia antirusească a fost adoptată aproape în unanimitate de congresmenii americani. Documentul este plin de declaraţii privind „agresiunea politică, economică şi militară” a Rusiei. Şi cerinţe precum sprijinirea armatei ucrainene prin mijloace de apărare şi de spionaj, sistarea legăturilor cu Rusia de către NATO şi aliaţii lor, de asemenea consolidarea presiunii asupra altor ţări pentru a se alătura „coaliţiei de sancţiuni” împotriva Rusiei. Se propune şi „exercitarea unei presiuni agresive asupra domnului Putin pentru a-l obliga să-şi schimbe atitudinea”.

Mulţi experţi sunt de părere că Washingtonul are nevoie de un nou Război Rece. Nici uliii americani nu se străduiesc prea mult să ascundă acest lucru. Mulţi dintre ei s-au obişnuit să trăiască într-o lume în care există un duşman şi posibilitatea de a spori armamentul.

După cum anunţă experţii, întreg anul trecut, Washingtonul a depus eforturi pentru a reuni NATO, pentru care a scăpat de toţi cei care s-au pronunţat pentru colaborarea cu Rusia. Iar dacă NATO face alte declaraţii este mai degrabă un joc pentru public, consideră expertul militar Boris Podoprigora.

„Orice discuţii în rândul aliaţilor NATO nu împiedică SUA, ca principală ţară a Alianţei, să ia în numele Alianţei decizii pe care le consideră Washingtonul corecte. În interiorul NATO nu poate fi vorba de altă poziţie. Da, uneori Statele Unite permit prezentarea unor poziţii diferite, dar trebuie să facem diferenţa între propagandă şi realitate”.

Şi totuşi trebuie să menţionăm că la întâlnirea miniştrilor de Externe din ţările NATO, ministrul german şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu „lipsa mecanismelor de colaborare cu Moscova în condiţii de criză politică”. Frank-Walter Steinmeier a făcut apel „la depăşirea stării actuale şi la căutarea de variante de reluare a contactelor cu Rusia”. Poziţia Berlinului este susţinută şi de alte ţări din Uniunea Europeană. Se pare că tot mai mulţi politicieni din Europa încep să înţeleagă că a merge în urma Washingtonului nu este mereu avantajos, deoarece americanii îşi urmăresc interesul lor şi nu-i interesează prosperitatea europenilor.