Doar jumătate dintre studenţii la medicină care învaţă la buget ajung să activeze în interesul cetăţeanului

Foto: transilvaniabusiness.ro

Mai puţin de jumătate dintre studenţii facultăţilor de medicină finanţați de la buget ajung să activeze în interesul cetăţeanului, relevă raportul de audit referitor la managementul resurselor umane la Ministerul Sănătăţii, prezentat luni de Curtea de Conturi.

Potrivit agenţiei "Infotag", auditul a constatat că peste 100 de milioane de lei alocaţi instruirii studenţilor au fost utilizaţi ineficient, statul finanţînd persoane care nu au dorit să devină medici în sectorul public, orientîndu-se către sectorul privat sau plecînd în străinătate.

De asemenea, raportul Curţii de Conturi afirmă că tinerii specialişti nu sînt motivaţi să meargă să lucreze în mediul rural, iar facilităţile prevăzute în acest sens "nu constituie un stimul suficient".

Auditul a mai atras atenţia asupra lipsei prognozării necesităţilor pe termen lung. Adică în sistemul sănătăţii nu există o metodologie pentru determinarea necesarului de medici, ceea ce, potrivit Curţii de Conturi, va avea un impact negativ asupra gradului de asigurare cu specialişti.

O altă problemă vizează faptul că instituţiile medicale stabilesc salarizarea medicilor rezidenţi fără a identifica sursele de acoperire a cheltuielilor aferente.

În plus, instituţiile medico-sanitare, contrar regulamentului, nu fac publice posturile vacante de şefi ai departamentelor şi nu organizează concursuri pentru completarea acestora, ci lasă această problemă "la discreţia factorilor de decizie".

Curtea de Conturi a mai criticat Ministerul Sănătăţii că nu a reglementat modalitatea de recrutare şi angajare a medicilor şi farmaciştilor şi nu ţine cont de performanţele manageriale ale şefilor de spitale.

Auditul a mai reproşat Ministerului Sănătăţii că nu a aprobat strategia de dezvoltare a resurselor umane, elaborată în 2011 împreună cu Banca Mondială, substituind-o cu o concepţie-cadru. În noul document nu au fost incluse toate măsurile menite să optimizeze activitatea sistemului de sănătate, "ceea ce nu va asigura soluţionarea promptă a problemelor", semnalează auditul.

În plus, raportul de audit arată că aprobarea concepţiei-cadru nu a permis participarea autorităţilor centrale la definirea direcţiilor prioritare şi descrierea mecanismelor de realizare a obiectului dezvoltării resurselor umane.

În context, Curtea de Conturi a făcut în raportul prezentat luni 40 de recomandări menite să îmbunătăţească situaţia în domeniul sănătăţii.