Refuzul Transnistriei de a participa la Acordul cu UE va provoca creșterea prețurilor de export din regiune cu 10-15%

Foto: abcnews.md

Ajutorul acordat de Federaţia Rusă regiunii transnistrene, estimat la circa $500-600 milioane, nu a motivat autorităţile din stînga Nistrului să implementeze reforme structurale în economie, iar companiile să se modernizeze. La această concluzie au ajuns experţii Centrului Analitic Independent Expert-Grup, care au elaborat studiul "Revista economică regională: regiunea transnistreană".

Directorul Centrului, coautorul studiului Adrian Lupuşor, a menţionat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia "Infotag" că, în ultimul timp, regiunea transnistreană s-a confruntat cu mai multe deficienţe, printre care climatul de afaceri care favorizează întreprinderile mari şi defavorizează întreprinderile mici, un sistem bancar izolat de cel din dreapta Nistrului şi un cadru concurenţial care creează mai mult bariere decît facilităţi.

"Toate aceste constrîngeri au contribuit la acumularea unor dezechilibre fiscale care au fost camuflate pînă acum de suportul venit din partea Rusiei. Principala componentă a acestui suport aparţine sferei energetice, adică gazului natural livrat în regiune, care nu este achitat. În acelaşi timp, de la populaţie şi agenţi economici sînt percepute tarife, care în final sînt utilizate în interese sociale. Suportul din partea Rusiei a permis menţinerea unei stabilităţi macroeconomice în regiune, a contribuit la extinderea unui sistem public extensiv şi a unui sistem de protecţie socială relativ generos comparativ cu capacităţile regiunii", a spus expertul.

Pe de altă parte, Adrian Lupuşor a menţionat că pe termen lung acest suport a cauzat o serie de capcane motivaţionale atît pentru companii, cît şi pentru autorităţile din regiune.

"Axîndu-se pe subvenţii comode, autorităţile din regiunea transnistreană nu s-au concentrat pe reforme, care sînt extrem de necesare şi dificil de implementat. În acelaşi timp, gazul ieftin nu a motivat companiile să se modernizeze, să investească în îmbunătăţirea producţiei şi adaptarea la standardele de calitate. Un asemenea model de creştere economică nu este unul sustenabil pe termen lung. Mai devreme sau mai tîrziu autorităţile vor fi nevoite să găsească sursele de creştere economică pe intern pentru a asigura viabilitatea şi sustenabilitatea regiunii", consideră expertul.

Adrian Lupuşor afirmă că în contextul înrăutăţirii situaţiei economice din Federaţia Rusă şi Ucraina, dar şi a semnării Acordului de asociere şi a neimplementării acestuia de către autorităţile din regiune, problemele economice din stînga Nistrului riscă să se agraveze şi mai mult.

"Accesul la pieţele externe de desfacere va fi principala provocare a autorităţilor pe termen scurt şi mediu şi în acest sens existenţa unui regim de comerţ liber cu UE şi CSI este vitală pentru regiune. În acelaşi timp, denunţarea de către autorităţile transnistrene a Acordului de asociere cu UE va duce la scumpirea exportului regiunii cu 10-15%, ca urmare a anulării de către UE a preferinţelor comerciale pentru companiile din regiune începînd cu 2016", a spus directorul Expert-Grup.

Potrivit lui, în următorii ani economia regiunii va înregistra o stagnare, creşterea economică fiind estimată doar la 0,5-1%. "Această situaţie va fi favorizată de mediul de afaceri neconcurenţial, problemele demografice şi riscurile economice venite din partea Rusiei şi Ucrainei", a menţionat sursa citată.

Coautorul studiului Alexandru Fala a menţionat că economia regiunii îşi pierde din potenţialul său de creştere, această situaţie fiind generată în mare parte de scăderea ritmurilor de dezvoltare a industriei, care numai în perioada 2008-2009 s-au redus cu 11 p.p.

"Înainte de criza din 2009 industria constituia pînă la 30% în PIB-ul regiunii, însă după criză ponderea acestui sector este puţin mai mare de 20%", a spus expertul, precizînd că industria este un pilon important pentru dezvoltarea regiunii.

Un alt coautor al studiului, Iurie Morcotîlo, a menţionat că finanţele publice din stînga Nistrului se află într-o situaţie critică, precizînd că în anul 2013 deficitul bugetar a constituit 15-16% din PIB, fiind prognozată o reducere a acestuia pînă la 11% în 2016.

"Autorităţile regiunii au acceptat măsurile de austeritate, conştientizînd că sistemul lor economic nu este unul viabil. Aproximativ 75% din cheltuielile publice sînt direcţionate pe domenii sociale, iar 4,5% din PIB-ul regiunii merge pentru securitate şi armată. Măsurile de austeritate se fac mai mult din contul reducerilor în domeniul real, şi nu din contul domeniului militar, care rămîne o prioritate în sistemul de securitate al regiunii", a spus expertul.