Oleg Ciocoi: În Moldova numărul de braconieri a crescut de cîteva ori (VIDEO)

Foto: noi.md

„Doar în anul 2013, pe lacul Ghidighici specialiştii noştri şi paznicii au scos din apă peste 47 de kilometri de plasă de braconaj. Pentru comparaţie: în anii trecuţi această cifră nu depăşea stabil 15 kilometri”, a declarat pentru NOI.md președintele Consiliului republican al Societății Vînătorilor și Pescarilor din Moldova, Oleg Ciocoi.

Interlocutorul a relatat că Societatea efectuează o activitate biotehnică imensă în lacurile ce-i aparţin în scopul extinderii populaţiei de peşte, studierii calităţii apei, fortificării ecluzelor şi digurilor pe lacuri. Multe resurse sînt cheltuite pentru creşterea puietului pînă la un an şi popularea spaţiilor acvatice cu peşte. În cazul lacului Ghidighici totul e mult mai complicat. Suprafaţa lacului este de cel puţin 800 de hectare. Pentru a-l popula intensiv cu peşte, societatea pur şi simplu nu are bani, de aceea, membrii societăţii depun toate eforturile pentru ca peştele să se înmulţească pe cale naturală. Braconierii însă au cu totul alte principii şi scopuri. Judecînd după cantitatea plasei depistate în lac, între ei şi amatorii oneşti de pescuit se duce o luptă inegală. În acest caz statul ar putea interveni.

Însă reprezentanţii Ministerul Mediului, cei ai Fondului Ecologic le-au dat vînătorilor şi pescarilor clar de înţeles că pot să nu conteze pe ajutorul lor. Din simplul motiv că Societatea anual populează cu peşte Nistrul. Însă Oleg Ciocoi deja mai mulţi ani la rînd solicită de la instituţiile respective măcar să interzică comerţul necontrolat cu plasă pescărească.

„Pentru braconieri, o lovitură serioasă ar fi interzicerea importului şi comercializării în Moldova a plasei pentru pescuit. Gîndiţi-vă şi singuri, preţul unei plase chinezeşti de o sută de metri este de 100 de lei. O aruncătură reuşită şi aceasta se răscumpără cu vîrf şi îndesat. Iar în caz de pericol sau de timp urît, stăpînul acesteia nici nu ezită să o lase în apă. Aceste lucruri au loc permanent. Evident că peştele care a nimerit în plasă piere. Chiar zilele acestea, inspectorii au scos o plasă lăsată de braconieri în care erau circa o sută de şalăi mărişori, dar care erau deja putrezi. Şi aruncarea plaselor pe mal nu prezintă un pericol mai mic – materialul din care este confecţionată aceasta nu se descompune. La urma urmelor, statul trebuie să asigure dreptul elementar al cetăţenilor la odihnă, inclusiv cu undiţa pe malul lacului”, a conchis Ciocoi.