Cum se spală milioanele în pădure

Foto: noi.md

Olga MOCANU

Locuitorii Moldovei sînt indignaţi: practic sub ochii lor, în ultimii ani, au dispărut zeci de hectare de păduri. Iar acest fapt are un impact negativ nu numai asupra mediului, dar şi asupra sănătăţii noastre. Dar ce le va rămîne copiilor noştri e şi straşnic să ne închipuim.

Astăzi, în ţară, practic peste tot are loc tăierea pădurilor, chiar şi în rezervaţiile naturale. Iar primăvara aceasta sînt distruse activ fîşiile forestiere de lîngă trasee din mai multe raioane ale ţării. În special, sînt tăiate speciile preţioase – stejarul, pinul, mesteacănul, fagul. O parte dintre aceste sectoare se află în subordinea Moldsolva şi tăierea are loc în baza licitaţiilor, ce au avut loc în ianuarie curent. O altă parte din defrişări are loc pe terenurile ce aparţin autorităţilor locale.














Săptămîna trecută, în Moldova a fost marcată Ziua internaţională a pădurilor. Reprezentanţii agenţiei Moldsilva au relatat în cadrul unei conferinţe de presă cum va fi înverzită republica în această zi. Totodată, funcţionarii au declarat că pînă în 2018, pădurile din Moldova vor ocupa 15% din teritoriu (în timp ce în Europa acest indicator constituie 20-30%).

Funcţionarii de la Moldsilva recunosc că pădurile Moldovei se află în stare precară şi că problema trebuie soluţionată. În următorii patru ani ni se promite că teritoriile împădurite vor fi extinse cu 13 mii de hectare. Copacii vor fi plantaţi pe teritoriile vătămate şi în fîşiile forestiere ce protejează cîmpurile agricole.

*******

În Moldova peste 360 mii de hectare sînt acopertie de păduri. Principalele întreprinderi ce se ocupă de acestea sînt: agenţia de stat Moldsilva (în subordinea căreia se află peste 300 de mii de ha (89%) şi autorităţile locale (peste 44 mii de fond forestier (1,3%). Peste 3 mii ha (0,1%) din păduri se află în proprietate privată.

*************

Primăvara aceasta, agenţia Moldsilva intenţionează să planteze copaci pe o suprafaţă de 515 hectare. Iar pe 3046 ha vor fi efectuate lucrări de reabilitare a pădurilor. (în speical, asemenea lucrări vor fi efectuate de gospodăriile silvice din Manta, Glodeni, Teleneşti şi Bender).

Directorul general al Agenţiei Moldsilva, Ştefan Chitoroagă a declarat că „în total, în acest an vor fi plantate 1127 ha. Dorim ca societatea civilă să ştie că noi într-adevăr trebuie să extindem fondul forestier şi să revenim la procentul de împădurire a ţării, care a fost înainte”.

Ce le încurcă furncţionarilor să atingă în Moldova 15% de împădurire ? (nu sînt nici cele 20% normative). Problema constă în suprafeţele suplimentare pentru plantarea pădurilor noi. Este o problemă foarte complicată chiar şi pe teritoriile neocupate – în rîpi, pe povîrnişuri, pe terenurile erodate şi cele scoase din circuitul agrar, şi este legată de perfectarea actelor pentru pămînt.

Potrivit directorului adjunct al Agenţiei Moldscilva, Tudor Botnari, acum instituţia a început să pregătească un plan de împădurire împreună cu autorităţile locale de nivelul întîi – primăriile – şi din al doila nivel – consiliile raionale. „Le-am solicitat autorităţilor locale să prezinte datele despre suprafeţele ce trebuie incluse în planul de împădurire pentru 2014-2018”.

Directorul institutului de cercetări forestiere şi gospodărie silvică Dmitri Galupa a adăugat că acum este implementat proiectul „Sporirea competitivităţii agriculturii în Republica Moldova”. O parte a acestuia este destinată „Susţinerii restabilirii făşiilor forestiere de protecţie” în partea de sud a ţării şi prevede restabilirea a 1300 de fîşii forestiere, aflate în subordinea a 84 de primării, cu suprafaţa totală de 2200 ha.

Tăietori la negru ?

Se pare că la noi sînt împădurite hectare. Însă acest lucru nu se vede. În schimb, cu o viteză uimitoare dispar făşiile forestiere, dar şi pădurile. În special, în Codri (în regiunea mănăstirii Ţăgăneşti) are loc tăiere în masă a copacilor, în raionul Ungheni în rezervaţia Plaiul Fagului sînt tăiaţi fără milă copacii multianuali, inclusiv de fag. (vezi video -http://www.allmoldova.com/moldova-news/1249094962.html).




Mestecenii sînt tăiaţi în crînguri. Astfel pe traseul M21 ce duce spre Dubăsari, cîndva a fost un crîng enorm de mesteceni şi este şi o cooperativă de vile cu acest nume. Însă într-o zi, aceasta a dispărut.



Acum chiar şi în locul pitoresc lîngă Sky Land sînt tăiaţi anume mestecenii. Iar rîndurile de copaci tineri, inclusiv de-a lungul drumului, nu ştiu de ce nu se văd.

Şeful Agenţiei Moldsilva spune că acum pădurile sînt foarte rare, neîngrijite. Totodată, copacii sînt tăiaţi ilicit, iar unele terenuri împădurite sînt date în arendă ilegal şi acolo se construiesc case luxoase. „Problema există, mai ales cu contractele de arendă a pădurilor pentru vînat şi odihnă. Cele mai mari probleme sînt în apropiere de Chişinău - Poeniţa Veselă din Durleşti, la Criuleni, Străşeni. Sînt probleme cu 36 de contracte. Unele le vom contesta în instanţă şi vom oferi materiale, nu vreau să vorbesc mult despre asta”.

Directorul nu spune nici despre faptul că defrişările legale sînt periculoase, deoarece ele sînt de amploare – circa 400 de mii de metri cubi de lemn anual.Astfel, doar la ultima licitaţie (din 24 ianuarie 2014) au fost defrişate 31,2 ha sau 3258 cubi de lemn (vezi documentele 1 şi 2) din cele aproximativ 312 ha – 22 mii de cubi de lemn, propuse de Moldsilva.

Experţii demult vorbesc despre faptul că acest lucru este inadmisibil cu procentul nostru de împădurire. „Pe parcursul a o sută de ani noi nu trebuie să ne permitem nimic în afara tăierii profilactice a copacilor”.

Însă cei de la Agenţie spun că creşterea anuală a fondului forestier constituie un milion de metri cubi. Iar pentru lupta cu tăierile ilicite, majoritatea cărora au loc pe teritoriile autorităţilor locale, sînt elaborate amendamente la Codul forestier.

Între timp, anul trecut ecologiştii trăgeau alarma: „În Moldova are loc tăierea ilicită şi nemiloasă a pădurii, lemnul se vinde pe piaţa neagră, iar banii ajung în buzunarele funcţionarilor”. Într-o conferinţă de presă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă a menţionat că venitul anual din vînzarea ilicită a lemnului constiuie milioane de lei.

„Din 2001, în 25 de gospodării silvice ale Agenţiei Moldsilva are loc tăierea copacilor seculari şi anual sînt spălate cîte un milion de lei la ficare întreprindere”. El a menţionat că schemele şi instrumentele „mafiei forestire” încă nu au fost lichidate.

Dimpotrivă, în această reţea au fost atraşi mai mulţi „individuali”, care au sfidat legea şi morala, Au fost distruse mii de hectare de păduri.

Potrivit ecologiştilor, un copac de stejar poate costa 4-6 mii de lei. Aceştia sînt tăiaţi pentru confecţionarea uşilor, ferestrelor şi altor articoole. Alţi copaci (mestecenii, pinii etc), de asemenea, nu sînt mai ieftini. „În spatele acestora se află o întreagă listă neagră”.

La mijlocul anului trecut, ecologiştii au cerut de la conducerea ţării să creeze un grup de experţi pentru evaluarea situaţiei reale în Fondul Naţional Forestire şi pentru a stabili nivelul de corupţie în cadrul Agenţiei Moldsilva. Însă nu se aude nimic în acest sens. Deşi trebuie să menţionăm că şi deputaţii au încercat să se clarifie cu fondul forestier. Încă în anul 2012 a fost creată comisia de investigare a tăierii ilicite a pădurilor. Apoi termenul activităţii acesteia a fost prelungit pînă la 1 martie 2013. Rezultatele nu au fost încă făcute publice...

Între timp, potrivit datelor oficiale, în 2010, cel mai mare nivel de tăieri ilicite a fost înregistrat la Edineţ, Călăraşi, Glodeni şi Orhei. În total, au fost tăiate peste trei mii 800 mii de metri cubi de lemn. Pierderile au constituit 675 mii de lei.

În 2011 şi 2012 au fost tăiate ilegal circa opt mii de metri cubi de lemn, iar pierderile sînt estimate la peste 1,3 mil. lei.