Curtea Constituțională a încercat să creeze premize pentru lichidarea Moldovei ca stat

Foto: omg.md

Constatarea face parte dintr-o Adresare a intelectualilor moldoveni, făcută publică miercuri, 19 februarie, în care aceștia condamnă decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, prin care prevederile din Declarația de Independență a Republicii Moldova au fost declarate supreme celor din Constituție.

”Hotărîrea Curții Constituționale se referă la chestiunea limbii doar parțial. Curtea Constituțională a încercat să creeze premize juridice pentru lichidarea Moldovei ca stat, formînd condiții legale pentru anularea independenței moldovenești sub forma identității moldovenești, limbii moldovenești. Moldova nu poate fi lichidată pe cale legală. Ei au făcut acest fapt ilegal, recunoscînd primatul Declarației de Independență asupra Constituției. Acțiunea lor reprezintă o crimă de stat”, a declarat miercuri, 19 februarie, unul din semnatarii Adresării, reprezentantul organizației ”Eu sunt moldovean, eu vorbesc moldovenește”, Eugen Cioroi.

Potrivit sursei citate, ”avînd în vedere trecutul milenar al poporului moldovenesc și statalitatea sa neîntreruptă în spațiul carpato-nistrean, hotărîrea CC din 5 decembrie 2013 este nu numai o diversiune politico-juridică și etno-spirituală, dar și social distructivă, provocînd dezbinarea credincioșilor pravoslavnici pe criteriul lingvistic”. ”În aceste împrejurări, noi, un grup de cetățeni ai Republicii Moldova ne adresăm către toți compatrioții noștri: să ne ridicăm în apărarea țării, demnității naționale, cetățenești și contra tentativelor revanșarde ale forțelor antistatale”, a mai anunțat Cioroi.

Totodată, semnatarii îndeamnă poporul ”să ceară cu hotărîre ca toate organele de administrare, de toate treptele să respecte cu strictețe legislația privind limba moldovenească, limba care este sufletul neamului nostru și care aparține exclusiv celor cu care moldovenii au trăit în pace și bună înțelegere secole la rînd”, iar ”cei care au cetățeni altui stat să nu fie admiși în organele de conducere ale statului moldovenesc”.

În aceeași adresare, poporul este îndemnat să ceară demisia componenței actuale a Curții Constituționale ”pentru profanarea Legii fundamentale și a statalității moldovenești”, dar și să insiste asupra declarării Președintelui României, Traian Băsescu drept persona non-grata în Moldova ”pentru declarații dușmănoase și jignitoare în adresa poporului moldovean”.

Motiv pentru respectiva adresare a servit Hotărîrea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, care susține că Declarația de Independență a Republicii Moldova este parte componentă a Constituției și prevederile ei sunt supreme celor constituționale.

”Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se spune în decizia Curții Constituționale.

Declarația de Independență, care a fost adoptată pe 27 august 1991, prevede că limba de stat este limba română. De asemenea, documentul costată ”actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei”. Prin aceeași Declarație, se cere ”lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991” și subliniază că ”fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940” a fost fondată RSS Moldovenești și instituirea hotarului între Moldova și Ucraina.