Europa nu poate învinge corupţia

Foto: ruvr.ru

Corupţia în Europa a atins un nivel uimitor, UE suferind anual prejudicii în valoare de 120 de miliarde de dolari, se spune în raportul pregătit de Comisia Europeană referitor la corupţia în Lumea veche şi rezultatele sondajelor de opinie.

Mai mult de o jumătate din europeni consideră că în ultimii trei ani de zile nivelul corupţiei a crescut brusc.

Corupţia înfloreşte în toate cele 28 de state din UE, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul pentru Afaceri Europene, la prezentarea raportului. Potrivit sondajelor de opinie, în ultimul an fiecare al 12-lea european a fost martor sau participant la acţiuni legate de mită. Corupţia a devenit o parte integrantă a economiilor naţionale, consideră 76% din respondenţi din întreaga UE.

Cel mai mare nivel de corupţie este în sudul Europei, în ţările care suferă din cauza crizei: Italia, Spania şi Grecia. Astfel, 99% din greci şi 97% din italieni consideră că, practic, corupţia este singura metodă de a obţine ceea ce doreşti. Conform raportului, în ţările nordice este mai greu „să se ajungă la o înţelegere”. Sfera cea mai coruptă din Europa este cea legată de achiziţiile publice, a declarat Cecilia Malstrom, comisarul pentru Afaceri Europene.

„În fiecare an, a cincea parte din PIB-ul UE se cheltuieşte pentru achiziţii publice de bunuri şi servicii. Este o componentă importantă a economiei noastre. Circa un sfert din valoarea contractelor de achiziţii publice în ţările UE se duce în buzunarele funcţionarilor”.

Vladislav Belov, expert de la Institutul Europei, adaugă că în Europa corupţia există în toate sferele importante ale economiei: „Toate proiectele de infrastructură aparţin comenzilor de stat. În primul rînd, este vorba de proiecte legate de construcţii în transport şi comunicaţii. În domeniul economiei, este sfera legată de construcţii. În mod tradiţional, sunt domeniile cele mai corupte”.

Deseori, Comisia Europeană este acuzată de scheme de corupţie, mai ales că face lobby în interesul unor afaceri. În mod oficial, lobby-ul nu este interzis şi nu este urmărit de lege. În mod teoretic, asemenea acţiuni trebuie să se limiteze la convingeri şi argumente, în realitate, ele se încheie prin adoptarea de legi noi în avantajul corporaţiilor pentru a obţine o recompensă mai mare. Deseori, acest proces devine absurd. De exemplu, Comisia Europeană a introdus restricţii legate de forma castraveţilor. Dacă ei nu corespundeau standardelor, erau procesaţi. Companiile comerciale care au calculat că în ladă vor intra mai mulţi castraveţi de formă dreaptă au făcut lobby la o asemenea lege absurdă. Ulterior, legea legată de castraveţi, care i-a prejudiciat pe fermieri, a fost abrogată. În total, într-o perioadă de cinci ani Comisia Europeană a abrogat circa 6.000 de legi. Nu se poate calcula cîte din ele pot fi asociate de corupţie sau lobby.