Judecătorii din Moldova sînt împărţiţi în clanuri – Partea II

Фото: procuratura.md

Partea I

În prima decadă a lunii ianuarie organizaţia nonguvernamentală Asociaţia Judecătorilor din Moldova, prin intermediul conducătorului său, Ion Druţă, a solicitat pedepsirea fostului judecător CEDO din partea Republicii Moldova, astăzi cunoscutul avocat Stanislav Pavlovschi, pentru replicile sale dure repetate despre coruperea judecătorilor moldoveni. În același timp, din rîndurile asociaţiei fac parte astfel de personalităţi ca preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, președintele CC, Alexandru Tănase, care, prin tăcerea lor, au căzut de acord cu afirmaţiile colegului său Ion Druţă. Pentru ca şi cealaltă parte a polemicii – avocatul Pavlovschi – să-şi poată exprima părerea, corespondentul agenției „Infotag” Vladimir Popov i-a adresat acestuia cîteva întrebări.


Partea II:

"I": Cu ce trebuie începută implementarea reformei sistemului justiţiei? Care sînt primii paşi ce trebuie întreprinşi?

S.P.: Reforma sectorului justiţiei nu diferă de reformele din alte domenii. Este o activitate managerială de criză ordinară.

Pentru început trebuie apreciată situaţia şi identificate problemele. Trebuie studiate minuţios plîngerile cetăţenilor, cu care se adresează în instanţele de judecată, la procuratură, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi alte instituţii. De asemenea, trebuie identificate problemele menţionate, organizate studii de opinie în rîndurile participanţilor la procesele de judecată – avocaţi, procurori, reclamanţi, răspunzători, acuzaţi, inculpaţi. Sînt necesare opiniile reprezentanţilor corpului de judecători şi de procurori, cum privesc ei aceste probleme şi căile de soluţionare a lor. Trebuie studiate rapoartele diferitor organizaţii internaţionale cu privire la Moldova şi alte ţări. De asemenea, trebuie efectuată şi o muncă metodică alternativă, de identificare a problemelor.

După ce problemele vor fi identificate, acestea trebuie grupate atît tematic, cît şi în baza altor criterii. Este necesară elaborarea metodelor de soluţionare a acestora. Pentru aceasta, trebuie studiată practica altor ţări, implicarea experţilor de înaltă calificare, este important a lua în considerare opinia organizaţiilor nonguvernamentale şi a avocaţilor parlamentari. Apoi urmează calcularea finanţării fiecărui element, indicatorii de verificare a executării. Aceşti indicatori trebuie să fie specifici, calculaţi în termene fixe. Trebuie stabilit mecanismul de monitorizare, şi multe altele.

Nu putem spune că în Moldova nu se face această procedură. Se face, dar nu destul de corect, activ şi eficient. Multe probleme stringente pentru o reformă de drept calitativă sînt pur şi simplu ignorate, uitate. Parametrii interviului nu-mi permit să expun în detalii toate elementele reformei, de aceea, le voi aprecia printr-o singură frază: este necesară asigurarea unui regim de legalitate şi respectare a drepturilor la un proces de judecată echitabil, garantat de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

"I": Este oare normal ca un judecător cu un salariu de 8 mii de lei lunar să locuiască într-o casă cu un cost cadastral de 2-3 milioane de lei? Şi ce trebuie să facă în acest caz autorităţile competente (e vorba despre Comisia Naţională de Integritate) în privinţa unor astfel de funcţionari publici?

S.P.: Desigur că acest fapt este ieşit din comun. Din punctul de vedere al unui observator obiectiv, acest gen de proprietate serveşte drept dovadă a comportamentului corupt şi motiv pentru verificarea minuţioasă a legalităţii provenienţei acestei proprietăţi. Statul trebuie legal să interzică funcţionarilor săi să deţină proprietăţi costul cărora, în mod evident, depăşeşte veniturile oficiale ale proprietarului. La noi nu există astfel de interdicţii. Ar trebui interzis funcţionarilor de stat să se folosească prin împuternicire de case, automobile, conturi bancare şi alte bunuri. Trebuie stabilită o impozitare ridicată a bunurilor a căror provenienţă nu este stabilită şi care se află în evidentă contradicţie cu venitul oficial. Nivelul impozitului pentru astfel de bunuri poate fi 70%, 80% şi chiar 90%.

Statul trebuie să studieze practica Hong-Kong-ului în acest sens. Acest stat timp de cîţiva ani a reuşit în totalitate să dezrădăcineze corupţia, care pînă atunci prospera intens, anume prin intermediul îmbogăţirii ilicite.

"I": Deja a patra oară consecutiv se convoacă Adunarea Republicană a Judecătorilor cu o singură ordine de zi – alegerea celor trei membri a instanţei de judecată de administrare – Consiliul Superior al Magistraturii. De ce aceste tentative se soldează cu eşecuri? De ce în rîndurile pretendenţilor sînt unele şi aceleaşi persoane, care fie nu au primit deja de două ori votul de încredere al colegilor – Nichifor Corochii şi Dina Rotarciuc, fie au fost implicaţi în scandaluri de corupţie – Ion Muruianu şi Ion Druţă?

S.P.: Părerea mea este că există o singură cauză – împărţirea corpului de judecători al Moldovei conform principiului de clan şi parităţii stabilite în cadrul acestor clanuri. Toate aceste aspecte sînt departe de independenţa sistemului judecătoresc şi demonstrează, în special prin prisma cazului Druţă, cît este încă de imatură şi cîte mai avem de făcut pentru a crea un sistem judecătoresc perfect.

"I": Numiţi motivele principale pentru care Moldova pierde cazurile examinate la CEDO?

S.P.: Oricît ar fi de paradoxal, cauza este una singură – încălcarea drepturilor omului în ţara noastră. Însă mă miră faptul că avem atît de puţine cazuri pierdute. Poate din cauza că cei mai activi jucători ai acestui domeniu sînt preocupaţi de chestiuni mai importante din punctul lor de vedere: Alexandru Tănase conduce CC, Vlad Gribincea reformează procuratura, Vitalie Nagacevschi consultă oligarhii etc. Însă la noi se formează o pleiadă de avocaţi tineri, care, cu timpul, vor obţine respectarea drepturilor omului la noi în ţară. Le doresc tuturor ca această perioadă să înceapă cît mai curînd posibil.