Realizările şi eşecurile Primăriei capitalei în 2013

Foto: noi.md

Olga MOCANU

Bilanţul activităţii Primăriei Chişinăului în anul trecut a fost făcut de două ori. Prima dată – la ultima şedinţă operativă a serviciilor municipale, iar a doua oară – în cadrul conferinţei de presă a primarului general Dorin Chirtoacă.

Funcţionarii şi-au apreciat cu note bune activitatea, şi-au contabilizat realizările, care au constat în amenajarea terenurilor pentru copii, instalarea tomberoanelor pentru gunoi, a tablelor de şah şi chiar a construcţiei WC-ului public la Cimitirul Central.

Însă primarul a rămas nemulţumit de activitatea subalternilor săi. Printre principalele realizări ale Primăriei, în opinia lui, au fost: instalarea Monumentului în memoria victimelor deportărilor staliniste, asamblarea a 20 de troleibuze şi modernizarea serviciilor furnizorului de apă (reparaţia a peste 30 km de apeduct şi contractarea creditului în valoare de peste 60 de milioane de euro de la donatorii străini). În rest, primarul general a promis să înlăture restanţele şi a cerut şi de la funcţionari să-şi îmbunătăţească metodele de lucru în anul curent.

Printre realizările anului trecut au fost menţionate: amenajarea a 30 de terenuri de joacă pentru copii, reparaţia capitală a peste 300 de ascensoare, procurarea echipamentului (1 unitate) pentru îngrijirea iazurilor, achiziţia a patru autospeciale pentru curăţarea zăpezii, investiţii de 100 de milioane de lei în suburbii, reducerea scurgerilor de apă cu 6%, plantarea a 18 mii de copaci, instalarea a şase table de şah etc. O altă realizare este că pe Arcul de Triumf a început să bată ceasul.

Potrivit şefului Direcţiei gospodăriei locativ-comunale și amenajare, Petru Gontea, anul trecut au fost „reparate capital 28 de blocuri locative”. Şeful Regiei Autosalubritate a declarat că în anul 2013 au fost instalate sisteme de navigare GPS pe 20 de maşini, iar alte 10 vor fi utilate la finele lunii ianuarie. „Acest lucru este important nu numai pentru a economisi benzina, dar şi pentru a monitoriza procesul de încărcare a deşeurilor. Toţi şoferii au telefoane mobile, ei fotografiază toate platformele”. Anul trecut au fost instalate două mii de tomberoane pentru colectarea separată a deşeurilor.

S-a discutat şi despre ascensoare. În ultimii patru ani au fost reparate 1040 de lifturi. Funcţionarii de la Primărie promit că anul acesta suma alocată pentru modernizarea ascensoarelor va fi majorată pînă la 10 milioane de lei. Aproximativ 1300 de ascensoare din blocurile locative au peste 25 de ani şi trebuie modernizate. Alte 330 de lifturi se află în situaţie critică. Potrivit funcţionarilor, costul unui lift nou constituie circa un milion de lei, în timp ce modernizarea va costa aproape 200 de mii de lei fiecare.

În total, pentru procurarea şi modernizarea lifturilor sînt necesare investiţii de circa 400 de milioane de lei. Municipalitatea nu dispune de aceste mijloace. De aceea, primarul general a propus modificarea tarifelor pentru exploatarea ascensoarelor, sau apelarea la Guvern pentru a elabora un proiect comun de modernizare a lifturilor din capitală, cu implicarea locatarilor. În prezent, potrivit funcţionarilor, o firmă din Tallinn este dispusă să ajute municipalitatea în ceea ce priveşte modernizarea.

Anul trecut funcţionarii de la Regia Transport Electric au instalat, cu titlu de experiment, în staţia de troleibuz de la Teatrul Naţional „M. Eminescu”, un nou model al orarului de circulaţie a transportului public – o construcţie cilindrică ce se roteşte. Costul acestuia este de aproximativ 100 de dolari. În acest an Regia promite să instaleze circa 20 de astfel de instalaţii.

ÎM „Infocom” a început trecerea la sistemul electronic de calcul al plăţilor comunale. Acum principala problemă este lipsa specialiştilor pentru a implementa în totalitate acest sistem. ÎM „Lumteh” a raportat acoperirea oraşului cu iluminat stradal în proporţie de 91% şi instalarea ghirlandelor de sărbătoare pe 32 de străzi ale capitalei. Iar reprezentantul SA „Apă-Canal Chişinău” a relatat că o condiţie impusă de donatorii care i-au oferit întreprinderii un credit pentru modernizarea aprovizionării cu apă în municipiu este majorarea tarifelor la apă. În acest sens, Consiliul municipal va trebui să examineze un proiect de decizie. În cazul în care consilierii nu vor ajunge la un compromis timp de nouă luni, atunci această chestiune va trece în competenţa ANRE, care va stabili un nou tarif la apă.

Printre realizări a fost menţionată şi activitatea de delimitare a proprietăţii municipale în trei sectoare ale capitalei, precum şi amenajarea sistemului de drenaj lîngă plaja din Vadul lui Vodă.

Printre realizările de ordin social se numără elaborarea şi crearea noilor servicii pentru copii cu dizabilităţi. Astfel, au fost create aproximativ 75 de funcţii de asistent personal şi brigada mobilă pentru servicii de kinetoterapie la domiciliu. Potrivit șefei Direcţiei pentru protecţia drepturilor copilului, Svetlana Chifa, anul trecut a fost atestată o creştere a volumului de servicii de plasare, precum şi de majorare cu aproximativ 20% a numărului de familii ce acordă servicii de asistenţă parentală profesională.

„Pentru prima dată din momentul creării serviciului am reuşit să plasăm nou-născuţi şi elevi din şcolile-internat. A crescut şi numărul copiilor înfiaţi în ţară. Se atestă şi o reducere a numărului cazului de abandon al nou-născuţilor în maternităţi. În urmă cu zece ani aveam 217 cazuri, în 2012 – 18, iar în 2013 – 15 de astfel de cazuri”.

De asemenea, Svetlana Chifa a menţionat că numărul copiilor întreţinuţi în Casa Municipală Specializată pentru Copii s-a redus pînă la 35. Instituţia are o capacitate de 110 locuri. De asemenea, în faza de elaborare se află două proiecte de decizie privind dezvoltarea serviciului de asistenţă financiară a femeilor aflate în dificultate, precum şi adoptarea regulamentului privind Casa Municipală Specializată pentru Copii, în baza căruia vor fi create două servicii noi: Centrul de Dezvoltare a Resurselor pentru Copil şi Familie şi Casa comunitară pentru copii în situaţie de risc, pentru ca aceştia să nu fie plasaţi în oraşul Orhei.

Totodată, anul trecut s-a majorat numărul copiilor din familiile sărace cu 300 de persoane, care au primit ajutor financiar de la municipalitate pentru 300 de persoane. În total, de ajutor au beneficiat 8 mii de persoane. Șefa Direcţiei generale educație, tineret şi sport, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, spune că în toamna trecută au fost deschise 12 centre de resurse pentru copiii cu dizabilităţi. Valoarea burselor alocate copiilor talentaţi din municipiu s-a majorat de la 1000 pînă la 1500 de lei. Au crescut cu 2 mii de lei şi alocaţiile pentru odihna de vară a copiilor. Aproximativ 690 de mii de lei au fost utilizate pentru extinderea proiectului mesei suedeze în şcoli.

Probleme nesoluţionate

Rîul Bîc nu a fost amenajat. Nu a fost soluționată problema legată de inundarea străzii Albişoara. Se mai resimte deficitul acut de parcări. Inventarierea monumentelor istorice şi de arhitectură nu a fost efectuată, nemaivorbind de elaborarea unui program de restaurare. Problema mansardelor planează în aer, deoarece Regulamentul atît de necesar societăţii nu a mai fost adoptat.

Proiectele de anvergură începute anul trecut nu au fost finalizate. Este vorba de zona pietonală de pe str. Diordiţa şi reparaţia capitală a străzii Alecu Russo. Totodată, pe ordinea zilei au rămas problemele construcţiilor neautorizate, a evacuării şi depozitării deşeurilor, a drumurilor proaste. Iluminatul stradal de la Porţile Oraşului pînă la Aeroport nu a mai fost instalat, în pofida promisiunilor.

Arhitectul şef al oraşului, Ivan Carpov, se pare că este singurul funcţionar care a declarat că direcţia lui necesită o reformare serioasă. „Din cauza corupţiei şi deciziilor judiciare ilegale, la Chişinău înfloresc construcţiile neautorizate. În anul 2013, din 1500 de obiecte jumătate au fost construite ilegal. Adică fără certificat de urbanism şi fără autorizaţie pentru construcţie.

Legislaţia existentă stimulează firmele să se ocupe cu construcţii samavolnice, ştiind că apoi pot achita o amendă de cîteva mii de lei şi legalizeze obiectivul.

Într-adevăr, amploarea construcţiilor neautorizate este uimitoare. Totodată, e straniu că funcţionarii de la Primărie mulţi ani la rînd au închis ochii la înălţarea, de exemplu, a aceloraşi vile în zona verde a parcului Valea Farmecelor. Nu o vilă-două, dar cartiere întregi. Proprietarii caselor nu au niciun document care ar legaliza construcţiile. Pînă în prezent nimeni nu a fost tras la răspundere.

Dorin Chirtoacă a promis că „anul 2014 va deveni unul decisiv în soluţionarea problemelor legate de construcţiile neautorizate, iar Primăria va soluţiona problemele privind respectarea deciziilor judecătoreşti şi va stabili noi reguli de dare în exploatare a obiectelor”.

Mai rămîn nesoluţionate problemele din domeniul educației. Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb a spus că acum există probleme ce ţin de utilizarea ineficientă a spaţiilor şcolilor. 32 de instituţii funcţionează la capacitatea de 50% şi sînt nerentabile din cauza cheltuielilor înalte pentru întreţinere. În ultimii cinci ani aproximativ şase mii de copii au plecat cu părinţii peste hotare.

De asemenea, au rămas nesoluţionate şi problemele ce ţin de aprovizionarea instituţiilor de învăţămînt cu baza materială. Nu ajung bani. O altă problemă constă în lipsa personalului din grădiniţe – în prezent sînt vacante 167 de funcţii.