Cum se scurg datele cu caracter personal ale moldovenilor

Foto: capital.ro

Victor SURUGIU

Conducerea se interesează unde sunaţi în timpul de lucru de la telefonul de serviciu? În cutia poştală aveţi o scrisoare adresată dvs. de la un partid politic sau organizaţie comercială, în care este indicat numele dvs. şi adresa exactă? În certificatul medical adresat persoanelor terţe este indicat diagnosticul dvs.? Majoritatea dintre noi s-a aflat cel puţin o dată într-o asemenea situaţie, fără să-şi dea seama că este vorba despre o încălcare gravă a regulilor de procesare a datelor personale.

Pe parcursul ultimilor ani printre contravenienţi s-au numărat unele bănci comerciale, care publicau pe internet „listele negre” cu debitori, precum şi întreprinderea „Termocom”, care practica accesul deschis la lista cu datornici. Au fost cazuri cînd au fost pedepsite persoane din conducerea companiilor private. Astfel, un director de întreprindere a fost amendat cu 2 mii de lei după ce un angajat s-a plîns de încălcări la procesarea datelor sale personale. Directorul a manifestat un interes sporit faţă de informaţiile privind apelurile telefonice de intrare şi de ieşire a subalternului.

„Dacă telefonul este corporativ, atunci directorul companiei are dreptul să examineze această informaţie, cu respectarea unor condiţii, - explică unul dintre experţi. – În primul rînd, angajatul trebuie să fie informat despre faptul că nu are dreptul să utilizeze telefonul de serviciu în scopuri personale. Această circumstanţă este reflectată şi în contractul de muncă, în regulamentul de muncă şi alte documente semnate de către angajat. În alte cazuri este nevoie de acordul angajatului”.

O temă aparte o constituie menţionarea diagnosticului în buletinele medicale prezentate la locul de muncă sau de studii. Pe de o parte, această practică încalcă dreptul la viaţa privată a cetăţeanului: diagnosticul este o informaţie confidenţială, ce se referă exclusiv la pacient şi medicul său. Potrivit Legii cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, diagnosticul nu poate fi comunicat nimănui fără acordul pacientului, în timp ce certificatul medical este prezentat directorului, contabilului şi angajaţilor secţiei de cadre. Pe de altă parte, documentul nu poate fi anulat: în baza acestuia se efectuează calcule, inclusiv pentru achitarea indemnizaţiei de pierderea temporară a capacităţii de muncă.

Această problemă i-ar putea părea cuiva nesemnificativă, dar sînt situaţii destul de delicate. Într-un caz o juristă de la o întreprindere a fost nevoită sa facă un avort şi din această cauză a lipsit de la o şedinţă de judecată. Ea a prezentat un certificat medical, care a fost anexat la dosar, astfel că oricine putea să afle din ce motiv a lipsit ea. Curtea Supremă de Justiţie a calificat drept ilegale aceste acţiuni. De atunci diagnozele au început să fie indicate printr-un cod special.

În Moldova sînt destul de frecvente cazurile de imixtiune în viaţa privată prin intermediul interceptărilor ilegale şi instalării în locuinţe a dispozitivelor speciale pentru obţinerea informaţiei. De regulă, materialele acestor cazuri sînt transmise la procuratură, în competenţa căreia se află ancheta penală.

Este ilegală şi practica în care în timpul campaniei electorale sînt expediate mesaje personalizate cu apelul de a vota pentru o anumită forţă politică. Asta deoarece accesul la baza de date a alegătorilor, de regulă, are loc fără acordul organelor competente. Dar chiar dacă datele sînt obţinute din surse deschise, iar persoana nu doreşte să primească asemenea mesaje, atunci expeditorul trebuie să sisteze procesarea datelor cu caracter personal şi să le distrugă.

Moldova a devenit a doua ţară din CSI care are legi moderne în acest domeniu, dar care, de cele mai multe ori, nu se respectă. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CPDCP) activează din anul 2009, însă în mare parte, competenţele lui sînt limitate. Doar recent acesta a obţinut pîrghii de influenţă asupra contravenienţilor, inclusiv dreptul de a desfăşura investigaţii.

Cu toate acestea, oamenii se pomenesc regulat în situaţii în care organele de stat, băncile, agenţiile de turism, instituţiile medicale, providerii de internet şi operatorii de telefonie prelucrează datele personale cu încălcări grave. Drept rezultat apare riscul de acces nesancţionat la informaţia confidenţială şi a operaţiunilor ilegale de procesare a ei.

Autorităţile promit că în următorii cinci ani Moldova se va transforma într-o ţară în care confidenţialitatea datelor cu caracter personal se va respecta cu sfinţenie. Acum cîteva zile a intrat în vigoare Strategia naţională în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal pentru perioada 2013-2018, precum şi planul de acţiuni privind implementarea ei.

Accentul este pus pe sporirea informării persoanelor despre drepturilor lor, în primul rînd, cel cu privire la inviolabilitatea vieţii intime, private şi de familie. Deoarece majoritatea populaţiei nu cunoaște nuanţele acestui mecanism. Oamenii nu ştiu nici despre faptul că sînt protejate categorii speciale de date: originea etnică, antecedentele penale şi amenzile, viziunile politice şi chiar filozofice.

De asemenea, cetăţenii află că ei trebuie să fie informaţi în mod obligatoriu dacă cineva prelucrează date obţinute din surse deschise. Totodată, există cazuri cînd nu se ştie cine trebuie informat – de exemplu, dacă în cadrul unei filmări video sau unei sesiuni foto cineva a nimerit în cadru. În această situaţie, imediat ce persoana dată se va adresa cu o solicitare, imaginea ei nu mai poate fi utilizată.

Încă o noutate – revizuirea practicii publicării deciziilor judiciare, chiar dacă acestea sînt definitive şi au intrat în vigoare. Multe verdicte conţin date confidenţiale şi, înainte de publicare, trebuie depersonificate. În Moldova au fost cazuri cînd sentinţe întregi privind violurile au fost publicate.

Este foarte probabil că vor fi înăsprite şi pedepsele pentru încălcarea regulilor de procesare a datelor cu caracter personal. Astăzi acestea sînt diferenţiate şi variază de la 3 mii pentru cetăţeni pînă la 4-10 mii de lei pentru întreprinderi şi organizaţii. Mărimea amenzilor este cu mult mai mică faţă de indicatorii din ţările europene, unde sancţiunile sînt de zeci de mii de euro. De exemplu, în Italia amenzile maxime ajung pînă la 300 de mii de euro.