Piedică pentru bugetul municipal

Foto: noi.md

Olga Mocanu

Autorităţile locale vor trimite în timpul apropiat spre aprobare Consiliului municipal proiectul bugetului municipal pentru anul 2014. Documentul deja era gata, însă din cauza modificărilor adoptate de parlament în unele acte legislative, proiectul iniţial a fost revizuit, iar bugetul local în anul viitor va suferi pierderi record.

Bugetul capitalei se va reduce cu 127 de milioane de lei

Potrivit proiectului, bugetul capitalei în 2014 trebuia să constituie 2,9 miliarde de lei. Însă această sumă a fost redusă pînă la 2,662 milioane de lei faţă de 2,79 miliarde de lei în anul 2013. În cadrul şedinţei operative a serviciilor municipale, şefa Direcţiei finanțe a primăriei, Veronica Herţa, a explicat această reducere prin faptul că pe 1 noiembrie, parlamentul a operat modificări în legislaţie (în Legea
Nr. 397 -XV din 10.16.2013 cu privire la finanţele publice şi în Codul fiscal nr.1163 -XIII din 24.04.1997), potrivit cărora patru unităţi administrative din Republica Moldova vor fi finanţate din bugetul de stat în cadrul unui proiect-pilot. Printre acestea se numără şi municipiul Chişinău.

Totodată, municipalitatea a fost lipsită de veniturile din unele impozite, iar la altele a fost redusă cota. Preţul acestor modificări este micşorarea veniturilor la bugetul municipal faţă de anul curent cu 4,5% sau cu 127,5 milioane de lei.

În particular, parlamentul a stabilit noi cote ale transferurilor de la impozitul pe venit a persoanelor fizice pentru bugetul municipal în mărime de 50% din volumul total acumulat în Chişinău în 2014 (în anul curent, această cotă era de 100%). Astfel, potrivit estimărilor funcţionarilor, veniturile la acest capitol în anul viitor vor fi cu 657,5 milioane de lei mai mici sau cu 46,6%, faţă de anul 2013 şi va constitui 753,3 milioane de lei.

Totodată, impozitul pe venit din activitatea antreprenorială, potrivit noii legi, nu va fi deja sursă de venit pentru bugetul local – 100% vor fi transferate la bugetul de stat. Pierderile primăriei vor constitui în acest caz peste 780 milioane de lei. Acumulările locale se vor reduce în 2014 de la 259 milioane de lei, preconizare pentru anul curent, pînă la 230,89 milioane de lei. Această micşorare se explică prin necorespunderea deciziei Consiliului municipal cu prevederile legislaţiei fiscale (care va fi înlăturată odată cu adoptarea bugetului capitalei) şi prin refuzul unor agenţi economici de a plăti impozitele şi taxele introduse în anul 2013.

Celelalte impozite ce formează bugetul local nu s-au schimbat semnificativ. Astfel, veniturile de la taxele pentru utilzarea drumurilor de către mijloacele de transport, înregistrate în Moldova se preconizează la nivelul de 97,75 milioane de lei sau cu 12,8 milioane de lei mai mult decît în anul 2013 (+15,2%). Veniturile din impozitul imobiliar în anul viitor vor fi aproximativ la nivelul anului 2013 şi vor constitui 79,7 milioane de lei.

Fondurile şi mijloacele speciale constituie o sursă nesemnificativă pentru veniturile la buget, însă ponderea lor în veniturile totale ale bugetului municipal se va majora de la 1,4% în 2013 pînă la 2,7% în 2014. În anul viitor, vor fi majorate transferurile în bugetul municipal. Acestea vor constitui 1,35 miliarde de lei faţă de 5,5 milioane aprobate pentru anul 2013. Adică transferurile în volumul total de venituri vor constitui 50,2% faţă de 0,2% în anul trecut.

Cheltuielile bugetului municipal

în anul viitor vor constitui aproximativ 2,8 miliarde de lei. În acest an cheltuielile au fost aprobate în mărime de 2,86 miliarde de lei. Deficitul bugetar va creşte în 2014 de două ori şi va atinge 139,151 milioane de lei şi se preconizează a fi acoperit din contul vînzărilor şi privatizării patrimoniului municipal în valoare de 41,8 milioane de lei şi din surse externe de finanţare de 150 de milioane de lei. În anul curent deficitul bugetului a fost planificat la nivelul de 69 milioane de lei. Pentru acoperirea împrumuturilor municipalitatea intenţionează să aloce 52,6 milioane de lei.

Astfel, cheltuielile capitalei în anul viitor vor fi cu 60 de milioane de lei sau cu 2% mai mici decît în anul curent. Totodată, bugetul va fi unul de orientare socială. Pentru sprijinul social vor fi uzilizare 58,9% din cheltuieli sau 1,6 miliarde de lei, ceea ce este cu 134,93 milioane de lei mai mult faţă de anul 2013, pentru suţinerea economică – 23,8% sau 668 milioane de lei, ceea ce este cu 77 milioane de lei mai mult decît în anul curent; pentru investiţii capitale sînt prevăzute 291,4 milioane de lei (primăria solicită divizarea acestora în investiţii capitale şi reparaţii capitale), ceea ce constituie cu 18,8 milioane de lei mai puţin faţă de anul curent. În această categorie de cheltuieli vor intra mijloacele oferite de donatorii străini pentru reparaţia drumurilor – 150 milioane de lei.

Pentru menţinerea aparatului administrativ primăria va aloca 92,7 milioane de lei sau 3,3% din volumul total de cheltuieli ale bugetului municipal. Totodată, această sumă este mai mare cu 10,2 milioane de lei sau cu 12,4% faţă de anul curent.

Dacă examinăm capitolele aparte, atunci cele mai mujlte mijloace vor fi alocate pentru învăţămînt – 1,18 miliarde de lei (ce constituie 45,9% din cheltuieli) şi cu 71 milioane de lei mai mult faţă de anul curent. Pentru sănătate se vor adăuga aproape 11 milioane de lei – în total pentru aceasta vor fi alocate 50,9 milioane de lei (sau 2% din toate cheltuielile). La capitolul „asigurare şi susţinere socială” sînt prevăzute cheltuieli de 246 de milioane de lei, cu 46 de milioane mai mult faţă de anul 2013 (9,6% din toate cheltuielile). Pentru cultură – 107,2 milioane de lei sau cu 1,1 milioane mai puţin faţă de anul curent (4,2% din cheltuieli). Pentru transport şi gospodăria drumurilor vor fi utilizate 320 de milioane de lei faţă de 250 de milioane în anul curent (12,4%). Pentru gospodăria locativ-comunală – 348 de milioane de lei sau cu 7 milioane mai mult faţă de anul curent (13,5%). Pentru proiecte investiţionale şi reparaţii capitale vor fi alocate 141,4 milioane de lei sau cu 75 de milioane mai puţin faţă de anul curent (5,5% din cheltuieli).

Potrivit modificărilor la Legea privind finanţele publice locale, bugetele locale vor beneficia de transferuri cu destinaţie generală din bugetul de stat, în mărimre de 9,061 milioane de lei (în total). Totodată, pentru bugetele de nivelul întîi sînt prevăzute transferuri cu destinaţie specială pentru susţinerea învăţămîntului preşcolar şi extraşcolar în mărime de 63,8 milioane de lei şi pentru compensaţiile destinate tinerilor specialişti de la sate pentru gazdă şi compensaţii la căldură în valoare de 27 de mii de lei. Aceste fapt va permite reducerea alocaţiilor din bugetul municipal la acest capitol în 2014.

Proiectul bugetului capitalei pentru 2014 acum se află la examinare în comisia de profil. La sfîrşitul lunii noiembrie documentul urmează a fi trimis spre aprobare Consiliului municipal.

Funcţionarii vor trebui să-şi tempereze poftele

Către a doua lectură bugetul municipal va trebui să fie completat cu cifre pentru proiecte investiţionale concrete. Acum, sarcina funcţionarilor municipali constă în micşorarea cu 60 de milioane de lei a cheltuielilor în această direcţie. Primarul general Dorin Chirtoacă a solicitat subdiviziunilor municipale să adopte pentru finanţare doar proiectele prioritare, astfel încît suma investiţiilor să nu depăşească mărimea prevăzută pentru anul curent. Însă unele direcţii deja şi-au făcut planuri mari.

Şeful Direcţiei sănătate Mihai Moldovanu a declarat că direcţia lui contează pe investiţii capitale de 40 de milioane de lei faţă de 13 milioane de lei în 2013. „Vorbim despre proiecte şi cifre concrete, ce au fost aprobate de noul cosiliu administrativ. De exemplu, începem proiectul cu guvernul nipon, în valoare de 6 milioane de lei etc.”.

Direcţia generală învăţămînt cere 25 de milioane faţă de 20 de milioane de lei în anul curent. Din acestea, cinci milioane sînt necesare pentru reparaţia şcolilor din suburbii. Totodată, potrivit şefului adjunct al Direcţiei educație, tineret şi sport, Alexandru Fleaş, în acest an se prevede amenajarea noilor terenuri în grădiniţe – reconstrucţia pavilioanelor, construcţia noilor terenuri de joacă etc. „O companie din Marea Britanie a prezentat cîteva proiecte ce vor fi implementate în calitate de proiecte-pilot în cîteva instituţii. De exemplu, la Grădiniţa nr. 73 costul unui asemenea teren este de aproximativ 300 de mii de lei, dintre care 100 de mii sînt necesari pentru construcţia noului pavilion”.

Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi planifica majorarea cheltuielilor de la nouă pînă la 15 milioane de lei. Şeful asociației, Eliferie Haruţa, spune că sînt necesare autospeciale pentru protecţia plantelor, noi terenuri de joacă pentru copii şi altă tehnică specială, amenajarea malurilor lacurilor.

Direcţia gospodăriei locativ-comunale a majorat sumele de cheltuieli de la 14 pînă la 20 de milioane de lei. Şi furnizorul de apă „Apă-Canal Chişinău” speră să obţină 24 de milioane de lei pentru reabilitarea apeductelor şi canalizării ce trec sub trei străzi reparate în cadrul proiectului BERD. În special, este vorba despre înlocuirea apeductului pe str.Tighina, 31 August şi Alexandru cel Bun. „15 milioane de pentru apeduct şi nouă pentru canalizare”, a declarat directorul general al întreprinderii, Constantin Becciev. Însă primăria i-a recomandat întreprinderii să nu solicite susţinere bugetară, dar să caute alte resurse.

Arhitectul-şef al capitalei, Ion Carpov, a declarat că direcţia lui are nevoie de 16 milioane de lei, însă nu a menţionat pentru ce proiecte anume.

Investiţii în valoare de peste 500 de milioane de lei se numără în lista Direcţiei contrucţii capitale. Şeful acestei direcţii, Roman Sofroni, spune că cel puţin 100 de milioane de lei sînt necesari pentru proiectele de apă şi canalizare. Ceilalți 400 – pentru proiecte de reparaţie a drumurilor (din capitală şi suburbii), pentru reparaţia instituţiilor medicale şi de învăţămînt. Totodată, el nu a spus nimic despre proiectele despre care a vorbit primarul general. De exemplu, sistemul de scuregere de pe strada Albişoara.

Proiectul de asamblare a troleibuzelor, de asemenea, necesită mijloace considerabile. În anul curent, spune şeful Regiei Transport Electric, Gheorghe Morgoci, pentru asamblarea troleibuzelor au fost alocați 59 de milioane de lei. 12 troleibuze au fost puse deja pe linie. Şase se află în proces de asamblare, iar încă două maşini vor fi trimise din Belarus. „Noi putem asambla 40-60 de troleibuze pe an. A rămas doar o nimica toată – să dublăm finanţarea”.

Oraşul mai are nevoie de bani pentru modernizarea iluminatului stradal, instalarea acestuia pînă la aeroport (peste 10 milioane de lei), pentru procurarea noilor autobuze. Deşi pentru transportul în comun, potrivit primarului general, sînt investitori care ar putea procura autobuze noi din contul lor şi să colaboreze cu administraţia locală în baza parteneriatului public-privat.

Primarul general le-a cerut funcţionarilor să-şi mai tempereze poftele. Printre priorităţi el a numit: finalizarea reparaţiei străzii Alecu Russo. Demararea reparaţiei celor trei străzi din centrul capitalei, reparaţia tuturor drumurilor din suburbii spre Chişinău, instalarea iluminatului pe strada ce duce spre aeroport, proiectarea sistemului de scurgeri şi reparaţia drumurilor şi trotuarelor din curţile blocurilor. Pentru ultimul punct, potrivit estimărilor funcţionarilor, sînt necesari cel puţin 100-120 de milioane de lei (acesta este calculul întreprinderilor municipale din patru sectoare ale capitalei, fără sectorul Ciocana, unde nu sînt întreprinderi municipale). Apropo, de pe 1 decembrie fiecare curte va avea paşaport cu indicarea sumei investiţiilor necesare pentru reparaţie capitală. Este vorba despre reparaţia terenurilor de joacă, reparaţia acoperişurilor şi amenajarea spaţiilor verzi.

Impozitele locale vor fi reaprobate

Autorităţiile capitalei vor fi nevoite să aprobe din nou impozitele locale. În acest an unele companii au refuzat să le achite. Amintim că la începutul lunii octombrie, Veronica Herţa a declarat că întreprinderile nu au achitat în bugetul municipal impozite în valoare de circa 68 de milioane de lei. Dintre acestea, 22,5 milioane constituie taxa pentru unităţile comerciale, 9,5 milioane – pentru publicitate, 17,5 milioane – taxa pentru pieţe şi 8,1 milioane – taxa pentru unităţile comerţului stradal. Adică planul încasărilor nu a fost îndeplinit cu 32,2%.

Funcţionara s-a referit la faptul că întreprinzătorii nu sînt de acord să achite aceste impozite, de aceea unii cer anularea lor, iar alţii au acţionat primăria în judecată. Este vorba despre 14 companii ce se ocupă ci publicitate stradală. Ele au contestat decizia Consiliului municipal, care solicită 500 de lei pentru 1 m.p. de publicitate stradală. De asemenea, antreprenorii nu sînt de acord cu anularea de către municipalitate a facilităţilor pentru publicitatea socială. Două decizii ale judecătoriei Centru şi a Curţii de Apel le-a dat cîşrig de cauză. Primăria însă le-a contestat la Curtea Supremă de Justiţie.

Totodată, primăria a fost acţionată în judecată şi de proprietarii unor casinouri şi de asociaţia jocurilor de noroc. Cu alte cuvinte, în prezent, funcţionarii capitalei îşi clarifică relaţiile cu întreprinzătorii. Pentru început, primarul general a decis să se lămurească cu cei din publicitate, care nu au achitat taxele, dar, în acelaşi timp, şi-au prelungit autoritzaţiile la Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare pînă în 2016, utilizînd resursa administrativă.

Edilul capitalei a cerut să fie iniţiată o anchetă de serviciu pentru a stabili cine a prelungit autorizaţiile pentru publicitate şi în ce condiţii. Iar între timp, el a cerut să fie examinată posibilitatea de demontare a panourilor publicitare din capitală şi anularea prelungirii licenţelor.