Producătorii de conserve din Moldova sînt pregătiţi "să-şi apere zona de interes" în fața investitorului ucrainean

Foto: noi.md

Producătorii autohtoni de sucuri şi conserve din fructe şi legume sînt pregătiţi să-şi apere "zona de interes" în care a intrat investitorul străin T. B. Fruit (Ucraina). Acesta este laitmotivul "mesei rotunde", organizate luni de către Asociaţia Producătorilor de Conserve ”Speranţa-Con”.

Corespondentul special al Agenţiei "Infotag" a comunicat de la faţa locului că de la eveniment a lipsit vicepremierul, ministrul economiei Valeriu Lazăr, care urma să argumenteze decizia Comisiei de concurs, care a declarat trei companii ca fiind cîştigătoarele concursului pentru activarea în cadrul parcului industrial de la Edineţ "Eco garant".

Pe lîngă investitorul din Ucraina – T. B. Fruit – comisia a recunoscut drept cîştigători şi două companii autohtone – Orhei-Vit şi Natur-Bravo. În ceea ce priveşte Natur-Bravo, compania a nimerit într-o situaţie mai puțin obișnuită, deoarece teritoriul parcului industrial se află în vecinătate cu zona industrială a companiei.

Producătorii moldoveni de conserve sînt nemulţumiţi de decizia Ministerului Economiei, considerînd o mare greşeală amplasarea pe acelaşi teritoriu a trei fabrici mari care se vor specializa în producerea sucului concentrat de mere. Principala preocupare a producătorilor moldoveni de conserve este problema deficitului de materie primă. În legătură cu aceasta, producătorii consideră că statul trebuie să oblige investitorii să sădească livezi noi.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Conserve ”Speranţa-Con”, Ivan Sandic, a îndemnat participanţii la şedinţă să fie corecţi. Şi-a cerut scuze pentru declaraţiile făcute în cadrul recentei conferinţe de presă, cînd ministrul economiei Valeriu Lazăr a fost învinuit de exercitare de influenţă în favoarea intereselor T. B. Fruit. În urma acestor declaraţii, ministrul s-a adresat MAI, solicitînd anchetarea "învinuirilor neîntemeiate la adresa sa şi a Ministerului Economiei, solicitînd ca vinovaţii să fie pedepsiţi". Sandic a atras atenţia asupra faptului că statul trebuie să se comporte egal cu toţi investitorii, nu doar cu cei care vin în Moldova.

Preşedintele asociaţiei a reiterat că peste 70% din capitalul companiei Orhei-Vit le constituie capitalul străin, pe cînd capitalul Natur-Bravo este în totalitate străin. "Ne vom confrunta cu situaţia cînd nu vom putea împărţi două torbe de mere", a menţionat Sandic, indicînd la faptul că merele de la nordul Republicii Moldova servesc drept materie primă pentru fabricile din Cupcini, Soroca, Ungheni, Chişinău şi chiar Comrat.

Viceministrul agriculturii, Ion Sula, a spus că discuţia din cadrul "mesei rotunde" ar fi mult mai rezultativă, dacă la aceasta ar fi participat pomicultorii şi Ministerul Economiei, care a elaborat condiţiile pentru rezidenţii parcului industrial. Viceministrul a prezentat datele recoltei de mere din 2012, cînd Moldova a colectat 600 de mii tone de mere, dintre care 180 de mii de tone au fost destinate prelucrării. "Ministerul nostru, cu ajutorul subvenţiilor, tinde să majoreze interesul faţă de investirea în crearea unor livezi noi, plantaţii de legume şi pomuşoare. Datorită acestui fapt, producerea de fructe din ţară în ultimii ani a crescut cu 20%", a spus Ion Sula, propunînd crearea în Republica Moldova a unui program de producere şi prelucrare a fructelor pentru o perioadă de 7-10 ani. Sula a comunicat că recent a avut o întrevedere cu pomicultorii care sînt bucuroşi de faptul că, datorită concurenţei, pot comercializa merele pentru prelucrare la un preţ mai mare. Reprezentantul T. B. Fruit s-a arătat uimit de faptul că venirea noului investitor pe pămîntul moldovenesc a general "atîta gălăgie şi nemulţumire". "Parcul din Edineţ a existat şi pînă la noi, am analizat şi am decis să participăm la concurs pentru a construi pe teritoriul parcului o fabrică de prelucrare a merelor. Analiza a demonstrat că mere ca şi spaţiu ajunge tuturor", a spus directorul T. B. Fruit în Moldova, Vasili Medvedi. Reprezentantul a comunicat că T. B. Fruit intenţionează să planteze copaci fructiferi şi tufe de pomuşoare pe o suprafaţă de 500-800 ha, aproximativ la fel cît sînt şi în apropierea fabricilor din Ucraina. "Trebuie să avem livezi şi plantaţii de pomuşoare proprii, este scopul şi principala deviză a muncii noastre. În Moldova dorim să avem relaţii bune cu toţi, deoarece vom activa conform legilor şi regulilor din Moldova. Vrem să colaborăm cu toţi", a subliniat Medvedi. În comparaţie cu producătorii moldoveni, Vasili Medvedi consideră această situaţie "destul de obişnuită". Directorul companiei a menţionat că în aceleaşi condiţii T. B. Fruit activează şi în Polonia.

Deputatul comunist Oleg Reidman a numit decizia Ministerului Economiei în privinţa parcului industrial din Edineţ "nejustificată". "O astfel de decizie nu corespunde intereselor economiei moldoveneşti, ba dimpotrivă, dăunează economiei, deoarece creează un mediu competitiv destructiv. Şi aici poate fi observată problema gestionării economiei la nivel de stat", a spus comunistul. Cu toate acestea, deputatul a atras atenţia asupra faptului că parcurile industriale, fiind zone industriale libere, sînt un instrument efectiv pentru asigurarea cu investiţii în aşa-numitele zone depresive ale ţării. "Este un instrument destul de bun, dar trebuie administrat corect. De exemplu, cu un hîrleț poţi săpa grădina, dar poţi şi să dispersezi o manifestaţie", a menţionat Reidman. În opinia lui, aceste lucruri trebuie să stea la baza parcului tehnico-economic, unde este posibilă calcularea raportului dintre capacitatea de producere a fabricilor şi materia primă, forţa de muncă şi mediul competitiv. Deputatul consideră că în zona nordică, odată cu începerea activării investitorului ucrainean se va începe cumpărarea materiei prime din grădinile oamenilor de rînd, cu toate că unii producători de mere deja au stabilit relaţii cu fabricile de prelucrare. Reidman a presupus că în acest segment trebuie creat un consiliu de producţie. Un consiliu similar activează cu succes în complexul sfeclei de zahăr din Moldova, activarea efectivă a căruia a fost stabilită de Sudzucker Moldova. În cadrul discuţiei producătorii de conserve au făcut publice fragmente din studiul de fezabilitate în privinţa parcului industrial din Edineţ, în care se vorbeşte că pe teritoriul parcului se vor construi fabrici de producere a confecţiilor textile, prelucrarea industrială a pieii, producerea mobilei, maşinilor şi utilajelor electrice, dar nu se vorbeşte despre fabrici de prelucrare a merelor. Producătorii moldoveni de conserve afirmă că întreprinderile lor, din cauza deficitului de materie primă, funcţionează la doar 40-60%. Directorul general al SA ”Orhei-Vit”, Boris Efimov, a presupus că favoritul Comisiei de concurs a fost investitorul din Ucraina, dar comisia a numit şi alţi doi cîştigători cu ideea că rezidentul parcului industrial din Edineţ va fi cel care primul îşi va construi uzina. "Nu sîntem de acord cu o astfel de decizie şi o vom contesta în instanţa de judecată", a subliniat top-managerul Orhei-Vit.

Republica Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, tradiţional produce 27-30 mii tone de suc de mere concentrat. În 2012 volumul de producere a acestuia a depăşit 35 de mii de tone.