Congresul Autorităţilor Locale din Moldova pregăteşte acţiuni de protest

Foto: flux.md

"Conducătorii de sate, comune şi oraşe – membri ai organizaţiei nonguvernamentale Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), vor desfăşura pe 11 octombrie acţiuni de protest lîngă sediul guvernului şi cel al parlamentului", a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă la agenţia "Infotag", preşedinta congresului, Tatiana Badan.

Potrivit ei, motivul acţiunilor de protest constă în faptul că "autorităţile centrale sabotează vădit implementarea reformei autorităţilor locale".

"Trebuie să ne dăm bine seama că descentralizarea anunţată în Moldova semnifică redistribuirea de fonduri, dar şi de atribuţii de gestionare a acestora. Noi am aşteptat Legea privind finanţele locale timp de mai mulţi ani. Şi acum aceasta, după ce a fost adoptată de parlament în două lecturi, nu numai că nu se traduce în viaţă, ci este ignorată vădit. Astfel, autorităţile sabotează şi indicaţia clară pe care Consiliul Europei i-a dat-o Republicii Moldova: să delege mai multe împuterniciri comunelor, satelor şi oraşelor", a subliniat Tatiana Badan.

Vicepreşedintele aceleiaşi organizaţii, Gheorghe Răileanu, a precizat că la congresul de vineri al CALM s-a decis recurgerea la acţiuni dure de nesupunere.

"Cerem insistent executarea practică, nu una declarativă, a legii. Noi, şefii de administraţii, renunţăm la orice revendicări politice şi considerăm că cele promise partenerilor europeni trebuie îndeplinite. Iar guvernul nu face acest lucru. Mai mult, primarii deseori sînt împărţiţi în "ai noştri" şi "străini". Culoarea politică a conducătorilor de prim nivel este mult mai importantă pentru guvernanţii chişinăuieni", a afirmat Răileanu.

El a declarat că populaţia din teritorii le pune primarilor, în mod sistematic, întrebări stringente: "Cînd va fi făcut drumul din sat?", "Cînd va fi reparată grădiniţa de copii sau şcoala?".

"Noi nu avem ce să le răspundem. Fondurile se împart "sus". Chiar şi cîştigînd prin muncă, oricum trimitem banii la Chişinău şi acolo se decide "cui" şi "cît". Totodată, şefii de partid din capitală caută să condiţioneze direct intrarea de fonduri în sat cu faptul dacă primarul va asigura favorizarea unui anumit partid politic în localitatea lui", a subliniat Răileanu, amintind că pe 2 februarie şefii de administraţii locale au mai ieşit în faţa guvernului şi parlamentului, iar executivul de atunci a fost surprins neplăcut.

Primarul de Soroca, Elena Bondarenco, a opinat că pentru autorităţile de la Chişinău contează, în primul rînd, culoarea carnetului de partid, nu gradul de profesionalism a persoanei şi cît de stimată este aceasta de localnici.

"Situaţia este politizată la maximum şi aceasta se face cu mîinile deputaţilor şi miniştrilor. Aceasta nu poate dura mai mult. Noi avem angajamente bine definite şi foarte concrete în faţa locuitorilor localităţilor noastre şi le vom îndeplini", a subliniat Bondarenco, adăugînd că anume în perioada de guvernare a coaliţiei liberal-democrate, finanţările din fondurile considerate comune anterior – cel rutier, ecologic, de dezvoltare a infrastructurii – se acordă nu conform legii, ci după alte "raţionamente".