Curtea Constituţională a luat apărarea a 2000 de funcţionari

Foto: all.biz

Victor SURUGIU

Corpul judecătoresc a chemat colegii de la Curtea Constituţională (CC) să susţină interesele puterii a treia. În opinia Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), parlamentul îi discriminează pe slujitorii lui Themis şi personalul auxiliar, care sînt funcţionari publici. Cel mai supărător a fost atentatul asupra imunităţii judecătoreşti, precum şi inechitatea financiară faţă de alţi funcţionari. Anume aceste chestiuni au figurat în demersurile către CSJ, examinate în ultima săptămînă. În opinia experţilor, concluziile enunţate au fost previzibile, fapt ce se explică nu numai prin relaţiile de amiciţie dintre şeful CSJ, Mihai Poalelungi, şi preşedintele CC, Alexandru Tănase. Judecătorii de la Curtea Constituţională îşi demonstrează constant, în verdictele sale, loialitatea faţă de confraţii în mantii din judecătoriile de jurisdicţie comună.

Salarizarea conform rangului: 23 de nivele şi 9 trepte

Hotărîrea CC din 10 septembrie se referă la modificările operate anul trecut la Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici. Deputaţii au adoptat majorarea grilei de salarizare pentru secretariatul Parlamentului, aparatul preşedintelui şi Cancelaria de Stat, însă nu şi pentru personalul similar al CSJ şi al Consiliului Suprem al Magistraturii. Funcţionarii aparatelor centrale ministeriale au început să primească mai mult în raport cu funcţionarii de la curţile de apel, iar salariile angajaţilor aparatelor preşedinţilor de raioane au devenit mai mari faţă de cele ale personalului judecătoriilor raionale şi sectoriale. Corpul judecătoresc a considerat acest fapt drept o discriminare a justiţiei şi o ignorare a principiului de egalitate a puterilor. Curtea Constituţională a căzut de acord cu acest fapt. Pe parcursul următoarelor trei luni, guvernul va trebui să elaboreze un nou proiect de lege.

De acum înainte, salariile funcţionarilor publici din cadrul sistemului judecătoresc vor fi egalate cu cele ale angajaţilor puterilor executive şi legislative. Sub incidenţa deciziei CC cad şi secretarii şedinţelor de judecată, asistenţii judecătorilor şi alţi angajaţi cu statut de funcţionar public. În total, modificările adoptate privind majorarea salariilor sînt aşteptate de aproximativ 2000 de funcţionari din instanţele judecătoreşti de nivel mediu şi inferior. Au avut noroc şi asistenţii procurorilor şi alţi angajaţi ai acestei instituţii, asupra cărora se extinde decizia CC. Fiecare dintre aceşti funcţionari va primi cu 700-3000 de lei mai mult, în funcţie de stagiul de muncă şi coeficientul tarifar.

Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, nu se referă la remunerarea funcţionarilor de rang înalt, salariile cărora sînt reglementate separat. Aceasta prevede ierarhizarea salariilor după categoriile funcţionarilor, în funcţie de performanţele profesionale, risc şi importanţa activităţii. Salariul funcţionarului public constă din două părţi: fixă şi variabilă. În afară de salariul de funcţie şi un şir de suplimente, la partea de venit se referă şi premiile şi adaosurile. Legea prevede 23 de nivele şi nouă trepte de remunerare a muncii. Totodată, salariul maxim al unui funcţionar public este de 10 mii de lei (nivelul 23, treapta a V-a), iar cel minim – de 2,2 mii de lei (nivelul I, treapta I). În funcţie de specificul activităţii, funcţionarul poate beneficia şi de o majorare a venitului său.

Salariu „curat” şi bonusuri

„Formal, angajaţii instanţelor judecătoreşti, într-adevăr primeau mai puţin faţă de angajaţii aceluiaşi nivel din alte instituţii de stat. În realitate însă, diferenţa nu era atît de mare pe cît se pare. Spre exemplu, în organele centrale ale puterii de stat, cel mai mare salariu „curat” îl au secretarii parlamentului şi aparatului preşedintelui, al secretarului de stat, şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi al directorului general al Serviciului Vamal (pînă la 9620 de lei). Şeful secretariatului CC şi şeful aparatului Consiliului Suprem al Magistraturii primesc ceva mai puţin (pînă la 9100 de lei)”, menţionează unul dintre experţii noştri.

Însă acelaşi nivel de salarizare este prevăzut şi pentru ambasadorii plenipotenţiari şi extraordinari ai ţării noastre, reprezentanţii permanenţi ai Moldovei pe lîngă organizaţiile internaţionale şi alte persoane importante, dar aceştia nu se plîng de discriminare. Un nivel similar de remunerare este aplicat şi faţă de adjuncţii şefilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Consiliului Suprem pentru Știinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Nu trebuie să uităm şi de numeroasele acordarea bonusurilor care se practică în organele judiciare şi care deseori pot depăşi salariul de bază al funcţionarului.

Astfel, bonusul de performanţe colective este posibil o dată în jumătate de an, în mărime de 10-15% din fondul de salarizare. Această categorie de angajaţi poate să conteze pe un premiu anual în mărime de cel puţin un salariu lunar. Totodată, funcţionarul public poate primi şi premii în legătură cu date jubiliare şi diferite sărbători (nu doar profesionale) în limitele salariului de funcţie. În general, pentru premii pot fi alocate circa 20% din fondul anual de remunerare a muncii. Cînd în sistemul judecătoresc se plîng de salariile mici ale angajaţilor, atunci se operează cu salariile „curate”, în timp ce remunerarea reală este departe de indicatorii de bază.

„Non-sensuri” salariale

În opinia experţilor, o atenţie sporită ar trebui acordată personalului tehnic al judecătoriilor şi procuraturilor, care nu este inclus în categoria funcţionarilor publici. Nivelul de salarizare al acestora este într-adevăr scăzut şi începe de la 1300 de lei. Totodată, spre deosebire de funcţionarii publici, ei foarte rar primesc bonusuri sub formă de sporuri salariale. Drept rezultat, justiţia duce lipsă acută de expeditori, angajaţi ai birourilor de permise şi alt personal auxiliar. Deseori este dificil de găsit şi candidaţi la funcţia de directori de direcţii, care nu se consideră funcţionari publici.

Dar cea mai mare durere de cap a justiţiei moldoveneşti este, se pare, căutarea specialiştilor în domeniul IT. Salariul acestora este cu mult mai mare decît al angajaţilor similari din alte direcţii şi secţii, ei avînd dreptul la un spor de 20% pentru testarea şi deservirea programelor. Însă specialiştii buni preferă servicii mult mai bine plătite, iar judecătoriile rămîn astfel fără suport IT.

Încă un nonsens „salarial” care a rămas în afara atenţiei CSJ este remunerarea traducătorilor şi dactilografelor. Cînd ultimele lucrează cu texte în limbi străine, salariul lor se majorează cu 15%, în funcţie de volumul de lucru. Însă este specificat că acest spor nu se aplică în cazul textelor în limba rusă. Această chestiune nu este reglementată suficient, dar, conform legislaţiei, angajatul trebuie să posede două limbi – de stat şi rusă. În practică însă, la angajare, candidaţilor nu li se cere confirmarea abilităţii de a tapa texte în limba rusă, ceea ce se vede cu ochiul liber la studierea materialelor şi din răspunsurile la petiţiile cetăţenilor. Cei care vorbesc fluent două limbi şi îşi pot utiliza cunoştinţele în lucrul cu documentele îşi găsesc oferte mai atractive din punct de vedere financiar.


Cadou pentru corupți sau Particularităţile naţionale ale luptei împotriva corupţiei

În cea de-a doua sesizare, examinată pe 5 septembrie, CSJ atacă modificările anticorupţionale operate în legislaţie. Acestea permit ridicarea imunităţii judecătorilor bănuiţi de corupţie şi de trafic de influenţă. Un an în urmă, procurorul general a obţinut dreptul de a iniţia urmăriri penale împotriva slujitorilor lui Themis, fără acordul Consiliului Suprem al Magistraturii. Oamenii legii pot reţine, percheziţiona şi ancheta orice judecător în cazul în care există temei pentru a presupune că acesta are „pufuşor pe botişor”. Corpul judecătoresc a perceput foarte dureros limitarea imunităţii. Potrivit CSJ, este vorba de un atentat la independenţa judecătorilor şi de amestec în procesul de săvîrşire a actului de judecată.

Autorii sesizării au aşteptat că CC va lăsa legislaţia în varianta iniţială, cînd iniţierea urmăririi penale era imposibilă fără acordul prealabil al Consiliului Suprem al Magistraturii. În acest caz, judecătorii de la CC au încercat să prindă doi iepuri, venind în întîmpinarea atît a celor ce luptă împotriva corupţiei, cît şi a sistemului judecătoresc. „Independenţa judecătorilor nu exclude responsabilitatea acestora”, se arată în comunicatul CC, publicat după pronunţarea deciziei. Procurorul general şi-a păstrat prerogativele de iniţiere a urmăririi penale a judecătorilor corupţi. CC a acceptat argumentele reprezentanţilor parlamentului, care au motivat limitarea imunităţii prin particularităţile luptei cu corupţia şi dorinţa de a spori încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar.

„Decizia CC poate fi interpretată în mod diferit. La prima vedere, CSJ nu a obţinut rezultatul scontat. Însă interesele corpului judecătoresc nu au rămas fără susţinere. Organele de drept şi anterior întîmpinau dificultăţi la aplicarea acestor competenţe, iar acum ele nu vor putea în general să pedepsească judecătorii pentru corupţie. În decizia CC se vorbeşte despre ambiguitatea legii contestate. Nu există un răspuns clar: cine este în drept să reţină şi să percheziţioneze judecătorii, să aplice faţă de ei alte proceduri de reţinere şi sancţiuni administrative. Cu alte cuvinte, cît va fi în vigoare legea în actuala redacţie, toate aceste acţiuni vor fi posibile doar cu aprobarea magistraturii. Limitarea imunităţii judecătoreşti devine una formală şi cei corupţi, în mare parte, pot să nu-şi facă griji în privinţa atentatului la imunitatea lor”, a menționat același expert.