De ce prioritatea agriculturii trebuie căutată printre rînduri ?

Foto: moldnews.md

Partea I

Într-un interviu pentru Agenţia "INFOTAG", publicat în zilele de 19-20 august, viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr şi-a expus viziunea asupra procesului de dezvoltare a agriculturii moldoveneşti şi le-a sugerat agricultorilor să citească atent "Strategia-2020" unde, printre rînduri, se menţionează că agricultura este una din priorităţile Strategiei. Cu poziţia ministrului nu este de acord preşedintele Uniunii UniAgroProtect, Alexandru Slusari, care şi-a expus la rîndul său poziţia într-un interviu pentru Agenţia "INFOTAG".

"INFOTAG": Domnule Slusari, care este poziţia dumneavoastră în raport cu conceptul de dezvoltare a agriculturii propus de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr ?

Alexandru Slusari: Recunosc, nu am vrut să spun public că, în viziunea mea, poziţia ministrului în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului de bază a economiei moldoveneşti, este greşită. Tăcerea mea este legată de simpatiile personale faţă de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în ciuda divergenţelor noastre strategice. Calităţile sale umane şi profesionale niciodată nu mi-au trezit dubii. Însă, la etapa actuală, îmi pare rău că avem un asemenea ministru al Economiei. Şi cu cît se va reţine mai mult la conducerea ministerului cu atît mai rău va fi pentru agricultura noastră.

"I": Cînd aţi înţeles că, din punct de vedere conceptual, poziţia dumneavoastră diferă de poziţia ministrului ?

A.S.: Polemica publică a început acum o lună şi jumătate în cadrul şedinţei Consiliului Consultativ pe lîngă Ministerul Economiei. Motivul disputei a fost încheierea negocierilor pe marginea Zonei de Liber Schimb cu UE. Eu am expus pe scurt poziţia UniAgroProtect menţionînd că noi, în principiu, înţelegem necesitatea semnării Acordului, deşi pentru agricultură, actualul regim asimetric cu UE este mult mai favorabil. În acelaşi timp, taxa vamală în vigoare, deşi minim, dar protejează producătorii agricoli locali.

"I": Din punctul de vedere al UniAgroProtect, ce este recomandabil să se aplice în această situaţie ?

A.S.: Eu cred că soluţia problemei, după semnarea acordului cu UE, ar fi modernizarea agriculturii în perioada de tranziţie pînă la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb. Dar pentru ca acest lucru să se întîmple, Guvernul trebuie să declare agricultura şi dezvoltarea rurală - direcţii strategice şi să majoreze la maxim finanţarea din contul fondurilor străine.

"I": Această poziţie a agricultorilor nu contravine politicii europene?

A.S.: Nicidecum. Poziţia noastră coincide cu opinia Comisarului european pentru agricultură. În scrisoarea sa adresată încă fostului prim-ministru Vlad Filat, el a indicat clar că atît timp cît agricultura nu reprezintă o prioritate pentru autorităţi, Republica Moldova nu poate pretinde la fondurile substaţiale europene care vor fi alocate statelor "Parteneriatului Estic" începînd cu anul 2014. Pot să arăt această scrisoare oricărui doritor. "I": Să revenim la problema divergenţelor de opinii în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii.

A.S.: În cadrul şedinţei Consiliului, în calitate de argument, am prezentat cîteva date statistice cunoscute. De exemplu, că în UE peste 40 % din buget se alocă pentru susţinerea agriculturii, iar în acest domeniu este antrenată 10% din populaţie. În Moldova, 56% din populaţie locuieşte în localităţile rurale, în agricultură sînt antrenaţi 35 % din cetăţenii ţării. În aceste condiţii, subvenţiile pentru agricultura noastră constituie mai puţin de 2 % din cheltuielile bugetare.

"I": Diferenţa se vede cu ochiul liber.

A.S.: Am menţionat că sînt de acord cu faptul că nu putem schimba situaţia peste noapte. Însă, cel mai important lucru pentru dezvoltarea sectorului agricol este voinţa politică. În legătură cu acest fapt, am propus două soluţii reale.

PRIMA în general nu necesită investiţii. Trebuie doar de modificat "Strategia-2020" şi de inclus agricultura şi dezvoltarea rurală în lista priorităţilor Republicii Moldova.

A DOUA conţine ideea de majorare a Fondului de susţinere a agriculturii. După ce reabilitarea drumurilor a fost inclusă în priorităţile "Strategiei-2020", Moldova s-a transformat într-un adevărat şantier. În cîţiva ani, Fondul rutier s-a majorat de la 400 mln. de lei pînă la 1,1 mlrd. de lei. Acest a fost un semnal că partenerii externi atrag atenţia asupra priorităţilor trasate de autorităţile RM. În această perioadă, Moldova a primit din partea diverşilor donatori mai multe granturi şi credite preferenţiale pentru reconstrucţia drumurilor. Rezultatele sînt vizibile în pofida mai multor probleme care există.

"I": Care a fost răspunsul ministrului ?

A.S.: Tirada lui pur şi simplu m-a şocat. Am aşteptat orice numai nu un astfel de răspuns. Tot discursul ministrului nu a fost nimic altceva decît "o eschivare" de la necesitatea de a susţine agricultura. S-a vorbit despre faptul că în sectorul agricol din Moldova există o mulţime de probleme legate de reglementarea excesivă a afacerilor, însă, acest lucru există nu doar în agricultură. Chipurile, industria este un sector mai important pentru Republica Moldova, însă, ea doar nu necesită un statut special. Şi în general, pentru susţinerea agriculturii este necesar de a crea o industrie puternică, care va genera bani pentru agricultură. Punctul culminant a fost declaraţia lui Lazăr precum că cel mai mare idiotism în UE este politica agrară. Un clip cu această "perlă" a ministrului va apărea curînd şi în In ternet.

"I": Care a fost reacţia dumneavoastră?

A.S.: După o asemenea lecţie de economie eu nu am rezistat şi am plecat de la şedinţă înainte ca aceasta să se încheie. Era greu să-l ascult pe ministru în continuare fără emoţii, iar formatul şedinţei nu permitea de a adresa întrebări de precizare, deşi erau foarte importante.

"I": Ce aţi fi vrut să-l întrebaţi pe domnul Lazăr?

A.S.: Să zicem, despre esenţa reproşurilor ministrului în adresa politicii agrare din Europa. Oare nu are de gînd domnul Lazăr să ceară UE să anuleze susţinerea pentru agricultură? De asemenea, aş fi vrut să-l întreb pe ministru ce să facem cu agricultura noastră, care a rămas în urmă cu 30-40 de ani faţă de statele europene, pînă cînd RM va ridica industria. Cît de mult se va dezvolta această industrie într-o ţară unde nu există materie primă, unde lipseşte tradiţia industrială şi demult nu are braţe de muncă calificate ?

Puteam să fiu de acord cu domnul ministru dacă declaraţiile sale răsunau prin anii 1990, cînd încă lucrau uzinele şi existau cadrele calificate, majoritatea dintre care aşa cum au venit din alte republici, aşa şi au plecat înapoi. Putem acum să facem polemici pînă răguşim de ce s-a întîmplat aşa cum s-a întîmplat, dar asta este realitatea noastră. Şi este puţin probabil ca în următorii 20 de ani în Moldova va apărea o industrie înalt dezvoltată şi care nu va fi legată de agricultură.

"I": Dar cum rămîne cu întreprinderile din industria uşoară?

A.S.: Excepţie fac doar fabricile de textile şi de mobilă, întrucît această activitate întotdeauna a fost tradiţională pentru Moldova. S-ar putea, desigur, să apară şi apar de altfel, uzine de asamblare a pieselor pentru maşini şi tehnică din străinătate. Şi lasă să apară. Ce legătură are cu asta dezvoltarea agriculturii?