Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

De ce nu a fost susținut proiectul de interzicere a dublei cetățenii pentru judecătorii CC

4 dec. 2017,, 16:01   Societate
15082 21

Victor Surugiu

Săptămîna trecută, Guvernul a decis să nu susțină inițiativa legislativă a unui grup de deputați privind interzicerea cetățeniei duble pentru membrii Curții Constituționale (CC) și extinderea posibilităților de a-i trage pe aceștia la răspundere penală.

Experții consideră că autoritățile se ghidează de motive politice și judecătorii constituționali care au jurat credință față de două state nu pot sta la straja intereselor unuia dintre acestea. Legislația îl obligă pe membrul CC să fie independent și subordonat doar Constituției RM, ceea ce presupune apartenența la un singur stat – Republica Moldova.

Proiectul de lege și votul de neîncredere

Inițiativa de modificare a Legii privind Curtea Constituțională și Codul jurisdicției constituționale a fost înaintată acum o lună de un grup de deputați din Partidul Socialiștilor. Ei propuneau ca judecătorii să nu poată avea două cetățenii și ca aceștia să poată fi trași la răspundere penală pe motive mai extinse. Conform proiectului de lege, judecătorii CC pot beneficia doar de imunitate funcțională, iar pentru acțiunile sau inacțiunile lor în afara mandatului poartă aceeași răspundere ca și ceilalți cetățeni.

Inițiativa legislativă prevede introducerea răspunderii penale a judecătorilor CC pentru opinii și voturi exprimate în schimbul anumitor sume de bani, interese sau contrare prevederilor Constituției. Autorii optează pentru pedepsirea judecătorilor în cazul pronunțării unor decizii ce contravin legii, al corupției pasive, abuzurilor de putere, îmbogățirii ilicite și uzurpării puterii de stat. Proiectul mai prevede excluderea dreptului judecătorilor de a stabili de sine stătător propria competență.


Nu mult după înaintarea proiectului de lege, 24 de deputați din fracțiunea PSRM și șapte din fracțiunea PCRM le-au exprimat vot de neîncredere membrilor Curții Constituționale, cerînd demisia lor imediată. Ei consideră că în componența actuală CC s-a discreditat în fața poporului prin deciziile și acțiunile sale și astfel a pierdut dreptul de a se numi organ de jurisdicție constituțională.

Deputatul socialist Vlad Batrîncea menționează că verdictele CC din ultimul timp prezintă un exces grosolan de putere al judecătorilor care au încălcat Constituția și au contribuit la uzurparea puterii în stat, ceea ce este o crimă deosebit de gravă împotriva cetățenilor. El spune că nu doar în Moldova, ci și în comunitatea mondială, pentru prima oară s-a stabilit că șeful statului, ales prin votul întregului popor, nu-și poate îndeplini atribuțiile doar pentru faptul că nu a fost de acord cu candidatura propusă de guvern la postul de ministru. Batrîncea explică inițiativa privind interzicerea cetățeniei duble pentru judecători prin subordonarea lor politică.

„Nu este normal ca în Curtea Constituțională să se afle șase cetățeni cu pașapoarte străine în buzunar și să decidă soarta Moldovei, spune deputatul. În plus, PSRM inițiază introducerea unor amendamente pentru tragerea la răspundere penală a judecătorilor CC pentru încălcarea Constituției, abuz și uzurparea puterii. Trebuie ca fiecare membru CC să poată fi pedepsit penal pentru acțiuni ilegale. Pentru moment, această posibilitate nu este prevăzută la nivel legislativ.”

CC este contra Constituției?

Deputatul PSRM Vasile Bolea consideră că în ultimii ani CC s-a transformat într-o ”castă a inviolabililor”, care face ce vrea sau ce i se spune. „Judecătorii CC beneficiază de o imunitate de care nu beneficiază niciun alt funcționar de stat, menționează Bolea. Dacă un membru CC va fi prins că încalcă regulile de circulație rutieră, faptul trebuie adus la cunoștința președintelui CC și ceilalți membri ai Înaltei Curți cetățeni ai altor state urmează să decidă: să fie sau nu amendat infractorul. Nu mai vorbesc de alte acțiuni, mult mai grave, pe care le pot comite membrii CC fără a fi pedepsiți cumva.”

Deputații PSRM și PCRM amintesc despre faptul că președintele CC, Tudor Panțîru, care în trecut a fost deputat în Parlamentul Românei, în timpul mandatului său a făcut o serie de declarații pentru presă contrare statutului de judecător și a publicat un șir de articole unioniste ce nu corespund adevărului istoric. În plus, consideră deputații celor două fracțiuni parlamentare, el adesea își permite să comenteze nu doar deciziile CC, ci și anumite probleme politice, și astfel încalcă principiul independenței în sine. Ei menționează că întreaga componență a CC demonstrează o parțialitate evidentă în examinarea dosarelor venite din partea opoziției parlamentare.

În opinia socialiștilor și comuniștilor, acțiunile CC demonstrează o lipsă totală de respect față de Constituție și o politizare excesivă a activității ei. Deputații fac trimitere, în acest sens, la repetatele modificări ale tezelor constituționale și cazurile de înlocuire a competenței parlamentului. Ei amintesc despre verdictul CC din 5 decembrie 2013 privind denumirea limbii de stat a țării, dar și de decizia tehnică din 31 octombrie curent, care le permite deputaților să examineze chestiunea privind introducerea respectivelor amendamente în Constituție. Opoziția parlamentară consideră că numai întregul popor în cadrul unui referendum național are dreptul să ia asemenea decizii.

Deputații fac trimitere și la decizia CC din 26 iulie 2017, care a declarat neconstituțional decretul președintelui privind organizarea referendumului republican consultativ în probleme ce reprezintă interes național. Decizia CC din 17 octombrie 2017 privind tălmăcirea unor teze ale art. 98(6) din Constituție ei o numesc act de uzurpare a puterii de stat. Prin acest verdict, susțin deputații, Curtea a preluat atribuțiile legiuitorului constituțional și, de facto, a dispus crearea unei proceduri inexistente prin inventarea așa-numitului ”președinte temporar pentru o oră”.

Amendamente fără sprijin

Cum era de așteptat, autoritățile nu au mers în întîmpinarea opoziției. Săptămîna trecută, Guvernul a dat aviz negativ inițiativei grupului de deputați. Poziția Cabinetului de Miniștri a fost formulată de Ministerul Justiției și făcută publică joia trecută. Cei de la Minister fac trimitere la faptul că Moldova a ratificat Convenția europeană privind cetățenia, fără a formula vreo condiție referitoare la interzicerea cetățeniei multiple. De aceea modificările propuse în proiectul de lege nu pot fi susținute. Autorii avizului menționează că Moldova nu se poate referi la legislația sa internă pentru a justifica nerespectarea acordului internațional la care este parte.

În concluzie, Guvernul menționează că nu poate fi acceptată niciuna dintre propunerile deputaților-socialiști privind verificarea legalității deciziilor CC, deoarece acestea sînt definitive și nu pot face obiectul unui recurs. Nu a fost susținut nici amendamentul conform căruia lipsirea de imunitate a judecătorului CC și încetarea îndeplinirii obligațiunilor de serviciu în anumite cazuri să fie trecute în competența parlamentului. Guvernul susține că, în caz contrar, va fi încălcat principiul independenței judecătorilor, care îi protejează de influența externă pe perioada mandatului.

Ministerul Justiției a ocolit tacticos subiectul extinderii temeiurilor de tragere a membrilor CC la răspundere penală. Deputații PSRM au propus ca norma Legii privind Curtea Constituțională, care prevede pedepsirea judecătorilor pentru voturile sau opiniile exprimate în timpul exercitării mandatului, să fie suplimentată cu următorul text: „cu excepția cazurilor prevăzute în art. 307, 324, 327, 328, 330, 339 din Codul penal”. În replică, Guvernul menționează: „Propunerea dată nu se integrează conceptual și tehnic în redactarea normei în cauză.”

Anterior, opoziției parlamentare i-a fost refuzată cererea de exprimare a votului de neîncredere față de Curtea Constituțională. Din spusele deputatului PDM Sergiu Sîrbu, din punct de vedere juridic, o astfel de procedură la adresa CC este imposibilă, votul de neîncredere poate fi exprimat numai puterii executive. El a menționat că demiterea judecătorilor CC poate avea loc numai în cazurile expres prevăzute de lege, cum ar fi comiterea unor infracțiuni grave confirmate de instanță. „Judecătorii sînt inamovibili în postul lor. Ne plac sau nu, deciziile CC nu pot fi contestate, din punct de vedere juridic, procedura de demitere este imposibilă”, Spune Sîrbu.

Verdicte contradictorii

Experții consideră că autoritățile se conduc de motive politice, iar judecătorii constituționali care au jurat credință față de două țări nu pot sta la straja intereselor uneia dintre acestea. Mai ales dacă ținem cont de imunitatea excesivă și lipsa riscurilor de a fi tras la răspundere chiar și în cazurile pronunțării unor decizii evident politizate și care depășesc cadrul constituțional. Legislația îl obligă pe membrul CC să fie independent și subordonat numai Constituției RM, fapt ce presupune apartenența la un singur stat – Republica Moldova. Cetățenia dublă impune judecătorului o obligație suplimentară de executare nu numai a legilor RM, dar și a celor ale altui stat, fapt inadmisibil, care, într-o măsură oarecare, poate limita independența judecătorului în exercitarea atribuțiilor sale.

Acum zece ani, în decembrie 2007, în Moldova a fost adoptată legea referitoare la cetățenii care dețin două și mai multe pașapoarte. Restricțiile îi priveau pe doritorii de a ocupa postul de președinte al RM, ministru, deputat, judecător, polițist, angajat SIS, membru al CEC, membru al Curții de Conturi etc. În mai 2009, CC a decis unanim că restricția privind cetățenia dublă pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat corespunde întrutotul Constituției. Judecătorii și-au motivat verdictul prin riscurile mari de subminare a statalității RM și pericolul pentru securitatea națională.

„La luarea deciziei s-a ținut cont și de practica de atunci a Curții Europene a Drepturilor Omului, a explicat poziția CC președintele de atunci al acesteia, Dumitru Pulbere. În documentul adoptat am încercat să dăm de înțeles structurilor europene că Republica Moldova respectă toate actele internaționale la care țara noastră este parte. Orice stat suveran și independent este în drept să stabilească și să pună cetățenilor săi anumite condiții, indiferent de statutul lor, fie el deputat, judecător sau cetățean de rînd.”

Totuși decizia CC, declarată definitivă și fără drept de apel, după cinci ani a fost revăzută de o altă componență a Curții, în care majoritatea aparține cetățenilor români. Judecătorii au făcut trimitere la decizia CEDO în dosarul Alexandru Tănase și Dorin Chirtoacă vs. Moldova, privind deținerea mai multor pașapoarte de către funcționari. Însă judecătorii constituționali au ignorat faptul că în această decizie se spune și despre dreptul statului de a se implica în chestiuni ce țin de cetățenia multiplă, dacă există anumite circumstanțe istorice și politice.

Experții în domeniul dreptului constituțional, în mod repetat, au exprimat convingerea că Moldova are dreptul să stabilească restricții legislative ce țin de cetățenia dublă, deoarece acestea sînt condiționate de obiective constituționale semnificative – apărarea suveranității, independenței, bazelor sistemului constituțional. Doar o mică parte dintre cele 50 de țări ale Europei admit a doua cetățenie a funcționarilor suspuși. Dar și în unele state din această categorie există restricții pentru funcționari. În plus, nu există nicio normă internațională recunoscută care ar interzice sau măcar ar limita aplicarea de către stat a principiului nerecunoașterii cetățeniei duble.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?