”Ținta îndepărtată” a elitei românești

Foto : mediafax.ro

Tinerii din Republica Moldova, la București, sînt considerați nu doar viitori "agenți de influență", dar și factori importanți ai dezvoltării economice a orașelor universitare.

Alexei RIHTER

În fiecare an, mii de studenți din Moldova sînt admiși la universități din străinătate. Majoritatea pleacă în România – apropiată din punct de vedere cultural, dar totuși o țară străină și nu dintre cele mai dezvoltate din Europa. De-a lungul anilor, statul vecin oferă moldovenilor anual mii de burse în instituțiile sale de învățămînt superior. În plus, România, prin orice mijloace, atrage în universitățile ei absolvenți de origine moldovenească din Ucraina, Rusia și alte țări, declarîndu-i pe toți moldovenii drept români etnici. Și rezultatul este palpabil: fete și băieți tineri pleacă masiv pentru a studia în universități din "patria istorică". Unii dintre ei nu se mai întorc pe pămîntul natal. Alții, ce-i drept, nu toți, cei instruiți ideologic devin promotori ai unor anumite interese politice.

* "Integrare latentă"

Pe de o parte, posibilitatea de a studia în România le oferă tinerilor dreptul de a alege și șansa de a fi admis la universități, unele dintre care sînt considerate mai prestigioase decît cele moldovenești. Dar, pe de altă parte, cu ajutorul unor absolvenți de școli locale, elitele din România încearcă în mod activ să promoveze propriile interese în Republica Moldova, extinzîndu-și prezența nu numai la nivel de mass-media și de sector non-guvernamental, dar și în organele puterii de stat. Potrivit experților, o astfel de activitate se încadrează în tactica "integrării latente", aleasă de către autoritățile române în raport cu țara noastră. Autoritățile de la București nu ascund faptul că îi tratează pe tinerii moldoveni atrași la universități locale drept viitori agenți de influență în Moldova și alte țări.

Pentru anul universitar 2013-2014, Guvernul român a alocat 5.500 de burse destinate cetățenilor Republicii Moldova, cu aproximativ 10 la sută mai multe decît în anul trecut. Din numărul total, 1.500 de burse se acordă pentru studii în instituțiile de învățămînt preuniversitar și 3300 – pentru studenții ciclului I al învățămîntului superior. Alte 550 de burse sînt alocate pentru studii de masterat, dar numai pentru deținătorii de diplome universitare din România. Astfel, autoritățile din țara vecină stimulează tinerii să-și continue studiile în România. Pentru rezidentură sînt oferite 25 de burse și pentru studii de doctorat – 125 de burse.

Potrivit experților, guvernul român ar fi dispus să acorde mai multe burse, dar există riscul ca o parte din acestea să rămînă nesolicitate. Aproape în fiecare an se anunță al doilea concurs pentru ocuparea locurilor vacante. E vorba despre facultăți și specialități care nu se încadrează în categoria de populare și căutate. Ministerul Educației nu poate spune care este numărul exact de studenți din Republica Moldova, care învață astăzi în România. Mulți dintre compatrioții noștri după admitere schimbă facultatea sau se transferă la alte universități. Întrucît majoritatea lor dețin pașaport românesc, a urmări acest flux este dificil chiar și pentru instituțiile de profil. Cu atît mai mult că, fiind practic o ramură a sistemului de învățămînt românesc, ministerul de profil nici nu își fixează un astfel de obiectiv.

*Factorul financiar

Pentru cei mai mulți studenți, anume factorul financiar este decisiv în alegerea instituției din România. Mulți tineri nu își pot permite să studieze în străinătate, iar numărul infim de burse alocate pentru cetățenii moldoveni în țările terțe, reduc și mai mult șansele de succes. În acest context, România propune, la prima vedere, condiții acceptabile, care presupun nu numai studii gratuite, ci și sprijin financiar regulat. Mulți privesc această opțiune ca pe o oportunitate de abține studii superioare, evitînd cheltuielile sporite. Astăzi, o bursă lunară din partea statului român este echivalentă cu 65 de euro pentru studenții ciclului I al învățămîntului superior, 75 de euro pentru studenții de la masterat și 85 de euro pentru cei de la doctorat și rezidentură.

Un alt bonus sînt înlesnirile care li se cuvin studenților, cum ar fi cazarea, asistența medicală gratuită și reducerile la călătoriile cu transportul public. Evident, bursele nici pe departe nu sînt suficiente pentru a satisface nevoile studentului. Pe unii îi ajută părinții, iar alții sînt nevoiți să-și cîștige existența. Cu atît mai mult că la unele facultăți e permisă absentarea de la orele de curs: pentru finalizarea cu succes a cursului, este suficientă participarea la jumătate din seminare conform schemei "50%+1". În orice caz, cheltuielile pentru studii în România sînt mult mai mici decît cele care, în cele mai multe cazuri, ar trebui suportate în cazul admiterii la universități din alte țări europene.

În Republica Moldova însă, posibilitatea de a însuși o profesie de prestigiu pe seama bugetului de multe ori se întemeiază pe factorul de corupție, iar studiile cu plată mulți nu și le pot permite. Volens-nolens, sistemul educațional din Moldova încurajează politica deliberată a statului vecin, cu "țintă îndepărtată" – crearea de premise pentru apariția unei pături ideologic prelucrate a populației, care să promoveze pe teritoriul Moldovei interesele țării vecine. În același timp, o mulțime de absolvenți ai instituțiilor de învățămînt superior din România preferă să rămînă în străinătate, ceea ce duce la scurgerea de cadre de perspectivă ale republicii, care și fără asta simte o lipsă acută de specialiști în mai multe domenii.

Totodată, trebuie menționat că, în pofida prezenței corupției, programele de studii și nivelul de predare în universitățile de stat din Moldova, în comparație cu România, sînt de o calitate destul de înaltă și studenții care aspiră la cunoaștere pot să le obțină. Nu întîmplător mulți absolvenți ai universităților din Moldova absolvesc cu succes (în multe cazuri excepțional) instituțiile de învățămînt postuniversitar pe lîngă cele mai bune universități din Europa de Vest și America. Despre calitatea cunoștințelor rămase încă din învățămîntul secundar vorbește faptul că majoritatea liceenilor din Republica Moldova se numără printre cei mai buni studenți ai universităților din România.


*"Noua elită a Moldovei"

Autoritățile române nu ascund faptul că investesc în absolvenții cu cetățenie moldovenească anumite speranțe. În țara vecină activează un șir întreg de organizații care reunesc originari din Republica Moldova, cu reședință permanentă sau temporară peste Prut. În fruntea unor astfel de organizații stau originari din Republica Moldova recrutați de serviciile române secrete. Prin intermediul lor, autoritățile promovează agresiv interesele lor politice, încurajînd tinerii să ia măsuri prin formularea unor atitudini și convingeri. La o întîlnire recentă cu reprezentanții Federației Asociațiilor de Basarabeni din România, la care au participat mulți studenți, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a spus răspicat: "Sperăm că tinerii moldoveni care studiază în universitățile din România vor constitui noua elită a Republicii Moldova". În mare parte, aceste așteptări au devenit o realitate.

Absolvenți ai universităților românești, în particular, sînt liderul liberal-democraților, ex-prim-ministrul Vladimir Filat, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, unii parlamentari și demnitari. După sine ei îi atrag și pe alți "colegi". Deținătorii de pașapoarte și diplome românești, în prezent, lucrează în cabinetul președintelui, în Guvern, organele de drept, ministere și departamente. Și în fiecare an, această tendință devine tot mai pronunțată. "Republica Moldova cu siguranță are nevoie de o nouă elită. Voi, care beneficiați de o bursă de studii în România și în alte țări europene, trebuie să faceți parte din ea", s-a adresat studenților Titus Corlățean. Șeful diplomației române a încurajat studenții din Republica Moldova să se implice mai activ în dezvoltarea și modernizarea țării, precum și în realizarea "destinului ei european". Cum "modernizează" Moldova această elită o demonstrează rezultatele activității sale în posturi guvernamentale de la proclamarea independenței.

Cu toate acestea, Bucureștiul oficial dă de înțeles că extinderea oportunităților de învățare pentru studenții moldoveni este una dintre modalitățile de îndeplinire a funcției de "călăuză" a R.Moldova în Europa. Reprezentanți la nivel înalt ai statului vecin au spus în mod repetat că opțiunea cea mai promițătoare pentru integrarea europeană a țării noastre este aderarea "celui de-al doilea stat românesc" în "statul principal". Această politică a fost susținută în mod repetat și de către primele persoane din R.Moldova. În special, acum trei ani, Ghimpu, în calitate de președinte interimar, a semnat cu Traian Băsescu Declarația de cooperare strategică și integrare europeană. Prin acest document autoritățile au încercat să înlocuiască Tratatul politic de bază, care ar fi recunoscut frontiera dintre Republica Moldova și România.

* Clubul adolescenților este împotrivă

La întoarcerea sa în Republica Moldova unii absolvenți, și mai ales cei recrutați de serviciile secrete române, manifestă o atitudine proromânească destul de activă. Este suficient să amintim de scandalul iscat cîndva în jurul acțiunilor Clubului Absolvenților Instituțiilor de Învățămînt Superior din Romania și Occident împotriva mass-media rusă. Organizația la acel moment includea aproximativ 20 de persoane, apoi și-a extins semnificativ rîndurile. La acea vreme, legislația prevedea distribuirea transmisiunii televizate și radiofonice în așa fel, încît cel puțin 65% din programe să fie în limba de stat. Posturile de radio și TV erau nevoite să balanseze între respectarea acestei reguli și păstrarea publicului, doar, conform sondajelor de opinie, majoritatea populației avea predilecție pentru emisiuni de televiziune și radio interesante ale canalelor rusești populare, decît pentru cele locale plictisitoare și extrem de politizate. Programele în limba română nu au rezistat concurenței cu cele în limba rusă. Pe acest fundal, cu sprijinul autorităților române, a început o adevărată campanie împotriva limbii ruse la radio și televiziune.

Clubul Absolvenților Instituțiilor de Învățămînt Superior din Romania și Occident a solicitat instanței de judecată să oblige Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) să revoce licența celor mai mari posturi de radio și TV, în grila de emisie a cărora domină emisiunile în limba rusă. Norii s-au îngroșat asupra postului de radio "Europa plus" și "Russkoe radio", dar și a celor mai importante canale de televiziune rusești. Reclamanții au cerut revocarea licenței celui mai mare operator de cablu "Sun TV", invocînd faptul că grila de emisie a acestuia include prea multe canale de limbă rusă, care depășesc procentajul admis. "Trebuie să recunoaștem că s-a creat o situație dramatică în care accesul la informație este limitat pentru populația vorbitoare de română și se aduc prejudicii posturilor locale de radio care difuzează în limba de stat" (citat din declarația de creanță). În loc să caute posibilități de a îmbunătăți nivelul calității și competitivității mass-mediei de limba română, absolvenții universităților românești și celor occidentale au decis să lupte cu așa-numita dominare a limbii ruse în eter depunînd o cerere de chemare în judecată.

Și atunci, și acum experții au opinii unanime, susținînd că în spatele lor stăteau forțe unioniste și serviciile de informații ale statului vecin, interesate de reducerea prevalenței limbii ruse nu numai la nivel național, ci și uzual. În procesul judiciar au fost atrase redacțiile mai multor publicații și evitarea unui mare scandal internațional a fost posibilă numai datorită intervenției Parlamentului. Deputații au precizat că acest procentaj se aplică numai în raport cu produsele locale, dar nu și cu retransmiterea de programe și emisiuni ale posturilor străine. După clarificarea legislativă litigiul a ajuns la zero, dar startul supraviețuirii presei ruse din spațiul audiovizual din R.Moldova a fost dat.

*Un alt factor financiar: bursierii moldoveni nu-i datorează nimic României

Mulți moldoveni absolvenți ai universităților din România se întorc în țara lor cu convingerea fermă că ei sînt moldoveni, dar nu români – concluzie la care îi aduc diferențele de mentalitate care totuși există între români și moldoveni. Acest lucru se manifestă în percepția necorespunzătoare, ab initio, de către tinerii români a "basarabenilor", ca a unor oameni de mîna a doua – prostuți (ceea ce, desigur, nu este așa), care pot fi asupriți și zeflemisiți. Mulți dintre ei, aflîndu-se într-o țară străină, îndură totul, alții știu să se apere, intrînd în conflicte, iar ceilalți, făcînd unele concluzii, reușesc să se adapteze la mentalitatea românească și să devină o parte integrală a comunității studențești. Majoritatea însă, așa cum am menționat mai sus, ajunge la o concluzie fermă – noi sîntem moldoveni și sîntem diferiți.

Aici trebuie subliniat faptul ca studenții moldoveni, în timpul studiilor în România, lasă în această țară cu mult mai mult decît primesc în formă de burse mici și cămin. Studenții noștri acolo mănîncă, cumpăra haine și încălțăminte, folosesc transportul, merg la discoteci și restaurante (există și dintre aceștia), se odihnesc în stațiunile și taberele din România. Conform unor estimări aproximative, un student moldovean cu potențial financiar mediu lasă în România pînă la 10.000 euro pe an, contribuind la dezvoltarea economiei orașelor universitare și a României în general. În același timp, primește în schimb (ca bursă, cămin, studii) nu mai mult de 2.000 de euro pe an. Dacă e să aplicăm calculele asupra întregului program al Guvernului român (5500 de burse), în anul următor, pe seama noilor absolvenți din R.Moldova admiși la studii în universitățile din România, țara vecină va avea un venit net de 45 de milioane de euro. Iar dacă e să facem calculul pentru toți studenții noștri care studiază concomitent în România, suma va fi de multe ori mai mare. Și, în sfîrșit, dacă e să calculăm pentru toți cei 21 de ani de independență, pe seama programului ”de binefacere” privind instruirea studenților originari din Republica Moldova, România a cîștigat mai multe miliarde de euro. Ca să nu mai vorbim de beneficiile ideologice pe care tinde să le obțină statul vecin. Și această politică este în deplină concordanță cu obiceiul istoric al românilor (valahilor) de a le da moldovenilor 1 leu pentru a le lua 10.

Iar dacă am analiza cooperarea economică dintre cele două țări, am ajunge la aceeași concluzie tristă. Este suficient să ne amintim despre pietrișul românesc pe care îl folosesc liberalii moldoveni la construcția de drumuri, avînd propriile cariere în partea de nord a țării. Vedeți dumneavoastră, calitatea nu este tocmai potrivită. Dar cel mai important este că ne-au rugat mult frații români care ne ajută – îi învață gratuit pe copiii noștri.

În legătură cu aceasta, vreau să mă adresez studenților "basarabeni" și părinților acestora: dacă totuși dumneavoastră sau copiii dumneavoastră au plecat la studii în România, străduiți-vă să vă întoarceți în țară și să lucrați aici, în beneficiul ei. România este o țară frățească, dar bugetele și banii sînt separați. Și rețineți – voi nu datorați nimic nimănui. Ați plătit integral statului român pentru propriile studii.