Politologii au opinii diferite referitoare la poziţia NATO în privinţa Moldovei

Politologii de la Chişinău au opinii diferite referitoare la poziţia NATO în privinţa Moldovei.

Marţi, la conferinţa de presă "Securitatea Moldovei şi consolidarea NATO în Europa", istoricul Serghei Nazaria a menţionat că "Moldova, în contextul extinderii Alianţei spre Est, nu mai are nevoie doar de o neutralitate formală"

În opinia sa, în 2004, blocul militar în expansiune a ajuns la frontierele Rusiei, ceea ce "provoacă îngrijorarea conducerii acestei ţări".

Nazaria l-a citat pe primul lider NATO, lordul Hastings Ismay, care a menţionat că "NATO este creată pentru ca SUA să controleze totul şi pentru a izola Rusia de luarea deciziilor".

Potrivit lui, "Moldova s-a pomenit în ruptura a două sisteme geopolitice şi ea trebuie să-şi determine comportamentul".

"Apartenenţa la NATO va provoca o serie întreagă de noi probleme economice în relaţiile dintre Moscova şi Chişinău. Totodată, mai mult de 50% din populaţie (conform ultimelor sondaje) este categoric împotriva aderării Republicii Moldova la Alianţa Nord-Atlantică şi radicalizarea relaţiilor cu Rusia, unde muncesc sute de mii de migranţi din Moldova şi care este în continuare principala piaţă de desfacere pentru produsele agricole", a spus Nazaria.

Director adjunct al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, consideră că, în 2010, Chişinăul nu avea nici un fel de evoluţie în relaţiile cu NATO.

"Evident că Alianţa nu este pregătită să treacă Prutul. Şi acest lucru este confirmat de comportamentul NATO în privinţa conflictului din Ucraina, unde există o ciocnire militară între autorităţile centrale şi separatiştii din regiunile Lugansk şi Doneţk. Alianţa nu a ajutat practic deloc Kievul", a subliniat politologul, menţionând că programele nonmilitare ale Alianţei, dimpotrivă, au ajutat Republica Moldova în ultimii 20 de ani.

"Prin programul NAMSA, în Republica Moldova au fost nimicite aproape toate stocurile de pesticide moştenite din perioada URSS. În 1998, în cadrul proiectului Renam, universităţile şi instituţiile culturale au primit gratuit o structură cu fibră optică pentru a primi semnalul de internet. Până în prezent, viteza internetului în Moldova este considerată a fi mai mare decât în Ucraina", a explicat el, numind proiectele nonmilitare ale Alianţei drept "utile".