Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

O privire critică asupra reformei sistemului de pensii

17 oct. 2017,, 10:20   Societate
34097 18

Anghelina Taran

Confederația Națională a Sindicatelor și-a elaborat propunerile privind reforma sistemului de pensii, lansată pe 1 aprilie 2017.

Acum, sindicatele așteaptă de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) date despre implementarea reformei (cîți oameni – bărbați și femei – s-au pensionat înainte de termen, cîte pensii au fost valorizate), pentru a-și prezenta mai argumentat concluziile la Guvern.

Pensionarii au început o nouă viață

Din 1 aprilie curent, a fost efectuată indexarea pensiilor (bazată pe ajustarea veniturilor obținute după 1999), a fost stabilită pensia minimă pentru angajații în economia națională și în agricultură. Pensia celor pensionați după 1 aprilie 2017 se calculează după o nouă formulă. Precum a raportat fostul minister al muncii și protecției sociale, au fost valorizate (recalculate) pensiile stabilite în anii 2001-2008 pentru 84 de mii de pensionari. Desigur, sistemul de pensii în Moldova trebuia reformat demult, deoarece, în țara noastră, din pensie pot trăi, în mare parte, doar beneficiarii de pensii de funcționar de stat, procurori și altor categorii privilegiate.


Potrivit CNAS, pe 1 octombrie curent, de pensiile de vîrstă beneficiau 536 513 oameni din numărul total de pensionari de 718 285. Mărimea pensiei medii în această categorie constituie 1427,41 lei (pensia medie pe sistem este de 1495,72 lei). De pensiile pentru persoanele cu dizabilități beneficiază 129 654 de oameni, iar mărimea medie a plăților este de 1121,44 lei. Totodată, Biroul Național de Statistică a comunicat că mărimea coșului minim de consum în semestrul I al anului 2017 a fost stabilită la nivelul de 1866,3 lei și s-a majorat față de primul semestru al anului 2016 cu 2,9%. Adică, oricît de optimist ar raporta autoritățile despre reformele implementate, cu acești bani este imposibil de trăit.

Cine lucrează în condiții deosebit de grele

La formularea observațiilor critice față de noua lege privind pensiile, sindicatele au fost ajutate de către experții fundației „Friedrich Ebert” din Germania. În opinia lor, legea conține multe lacune, care trebuie înlăturate pentru a asigura condiții mai adecvate și mai corecte pentru pensionari.

În particular, ei recomandă reducerea stagiului de muncă pentru persoanele care lucrează în condiții deosebit de nocive și deosebit de grele. În varianta veche a legii, pentru bărbații din această categorie de angajați era stabilită vîrsta de 54 de ani, iar pentru femei – 49 de ani, iar acum pentru ei se aplică același standard de vîrstă ca pentru ceilalți care muncesc în regim normal. Aceasta este o normă discriminatorie față de acei oameni.

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, intervievat de NOI.md, a menționat: „Deocamdată, noi insistăm asupra unui lucru – să elaborăm o listă consolidată de profesii cu condiții grele de muncă, pentru a le oferi posibilitatea minerilor, lucrătorilor medicali, persoanelor care sînt în contact cu substanțe radioactive să iasă la pensie înainte de termen. În baza acestei prevederi, la pensie ieșeau doar 80 de persoane și nu erau temeiuri de a schimba ceva. Lista profesiilor care oferă dreptul la pensionare în condiții facilitare a fost redusă, pentru că, chipurile, era prea lungă. Dar dacă 80 de persoane ies la pensie timp de un an, atunci impactul asupra bugetului asigurărilor naționale este minim. Această greșeală trebuie reparată. Această listă o elaborăm prin intermediul sindicatelor de profil, Ministerul nu ne oferă nicio informație”.

Experții germani recomandă Moldovei să aplice experiența Belgiei, unde minerii au dreptul la o pensie înainte de termen la vîrsta de 55 de ani (cu un stagiu de muncă în mină de 20 de ani). Dacă stagiul lor este mai mic de 20 de ani în aceste condiții, atunci pensia de vîrstă se calculează în condiții generale – pensionarea la 65 de ani cu un stagiu de 45 de ani (în RM – la 45 de ani, cu un stagiu de muncă de 25 de ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei). „În condiții generale” în Moldova înseamnă pensionarea la 63 de ani. Polițiștii din Belgia devin pensionari la 62 de ani, cu un stagiu de muncă de 40 de ani. Dar se pot pensiona și cu doi ani mai devreme, dacă stagiul lor de muncă este de 37,5 ani. Pensia lor este calculată în mărime de 74% din salariul lor.

Belgia intenționează să introducă patru criterii după care să determine ce profesii sînt grele – cît de dificilă este îndeplinirea muncii din punct de vedere fizic, mintal, nivelul de risc și de nocivitate; cum este organizat procesul de muncă – pe timp de noapte, în ture etc. Aceste criterii, în opinia specialiștilor, trebuia luate în calcul și în țara noastră la elaborarea listei de profesii în care este permisă pensionarea înainte de termen. Pentru acestea vîrsta de pensionare ar putea fi redusă de la un an la opt ani, stagiul minim de muncă pentru o anumită profesie este stabilit la nivelul de 15-25 de ani, iar stagiul general – la 25-32 de ani. Aceste condiții trebuie elaborate de guvern, împreună cu partenerii sociali.

Mai multă echitate

Precum se știe, potrivit noii legi privind pensiile, sînt recalculate doar pensiile stabilite după 2001. Experții germani propun și valorizarea pensiilor de vîrstă și de incapacitate de muncă stabilite pînă în 2001. Toate pensiile ce nu au fost valorizate trebuie indexate în baza cotei de majorare a salariilor.

Din aprilie 2017, dreptul la recalcularea pensiilor l-au obținut pensionarii care lucrează și ale căror pensii au fost stabilite după 1 ianuarie 2017. Adică pensionarii care lucrează și care s-au pensionat mai devreme de acest termen sînt lezați în drepturi. Fiecare an lucrat după pensionare trebuie luat în calcul, pentru a majora pensia. Acest lucru trebuie efectuat în fiecare an.

În prezent, dacă la împlinirea vîrstei standard de pensionare persoana nu are un stagiu de muncă minim de 15 ani, atunci ea poate pretinde doar la o alocație socială. Valoarea acesteia este fixă și este egală cu 15% din pensia minimă de vîrstă. Avînd în vedere creșterea numărului de locuri de muncă atipice, în viitor putem avea mai multe persoane care nu pot atinge stagiul de muncă de 15 ani pentru stabilirea pensiei. De aceea, pentru a controla creșterea sărăciei la bătrînețe, se propune luarea în calcul a stagiului de muncă a acestor beneficiari. În prezent nu se ia în calcul contribuția prin muncă a beneficiarilor acestor alocații. Consultanții consideră că valoarea plăților trebuie corelată cu stagiul. Spre exemplu, 5-7 ani ar garanta 20% din pensia de vîrstă, 8-11 ani – 30%, 12-14 ani – 40%. Astfel, ar fi mai echitabil.

Femeile sînt lezate mai tare în drepturi

Dacă pînă la reformă procentul de substituire a pensiilor constituia în medie 25,8%, atunci, din1 iulie 2018, bărbații pensionari (cu un stagiu de muncă de 34 de ani) vor primi o pensie în valoare de 45,9% din salariul lor mediu de-a lungul carierei. Iar femeilor (cu un stagiu de 31 de ani) li se cuvine doar 41,85%. Și doar din 1 iulie 2024 acestea vor putea conta pe o substituire a pensiilor egală cu cea a bărbaților. Sindicatele consideră că acest lucru este inechitabil. Iar consultanții propun stabilirea unui procent egal de substituire pentru toate nivelurile de venit.

Femeile sînt private și de posibilitatea de a ieși la pensie înainte de termen. Bărbații în vîstă de 60 de ani vor putea beneficia de această facilitate din 2017, desigur, dacă ei vor avea un stagiu de 33 de ani și 6 luni. Iar femeile vor trebui să aștepte pînă la 1 iulie 2022. Pentru a le asigura bărbaților și femeilor șanse egale și a exclude discriminarea, se propune și oferirea pentru femei a dreptului la pensionare înainte de termen. Pe măsura creșterii vîrstei de pensionare, trebuie să se modifice și limita de vîrstă pentru ieșire la pensie înainte de termen pentru femei. La 1 iulie 2017, aceasta ar constitui 54 de ani și 6 luni, cu un stagiu de muncă de 30 de ani și 6 luni.

Pentru femeile care au născut și educat de la 1 pînă la 4 copii, vîrsta de pensionare trebuie redusă cu un an sau doi. Dar lor le va fi greu să acumuleze stagiul necesar – 34 de ani – pentru calcularea mărimii complete a pensiei. În legătură cu aceasta, se recomandă ca primele șase luni din concediul de îngrijire a copilului în vîrstă de pînă la trei ani să fie luate în considerare la calcularea pensiei în baza salariului mediu pe economie sau a viitorului salariu al părinților.

Săracul plătește pentru cel bogat

Potrivit legii, cheltuielile pentru achitarea pensiilor pentru deputați, membrii guvernului, funcționarii publici, aleșii locali, procurori, judecători și a alocațiilor lunare pe viață pentru judecători și procurori sînt suportate în cote egale din bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat.

Însă contribuțiile sociale ale angajaților din sectorul public acoperă doar 35% din valoarea pensiilor în acest segment. De aceea, cei care lucrează la întreprinderile private subvenționează prin contribuțiile lor la bugetul asigurărilor sociale cele mai mari pensii ale „slugilor poporului”, iar ei înșiși primesc pensii (de cîteva ori) mai mici decît cei care au trăit din contul contribuabililor.

Consultanții fundației „Friedrich Ebert” au propus modificarea prevederilor respective din Legea cu privire la sistemul de pensii de stat, astfel ca pensiile pentru aceste categorii privilegiate de pensionari să fie achitate din bugetul asigurărilor sociale nu în proporție de 50%, ci doar de 35%. Iar celelalte 65% - din bugetul de stat.

Experții au mai făcut și alte observații critice la prevederile noii Legi privind sistemul public de pensii. Dar, pentru a ține cont de toate, sînt necesare mijloace suplimentare impunătoare.

Pensionarii vor fi fericiți înainte de termen

Săptămîna trecută Guvernul a adoptat o hotărîre potrivit căreia pensiile stabilite în 2009-2011 vor fi recalculate înainte de termen (din 1 noiembrie 2017, dar nu din 1 aprilie 2018, cum se preconiza). Acest fapt va afecta 64 878 de pensionari, dintre care 58 479 primesc pensii de vîstă. Precum a comunicat premierul Pavel Filip, pensiile de vîrstă se vor majora cu 255 de lei (cu 1,7,6%), iar cele pentru incapacitate de muncă – cu 274 de lei (cu 28%). Acest lucru a devenit posibil „în urma creșterii volumului de acumulări la buget”. Însă, pentru ca acest fapt să devină nu doar posibil, dar și real, este necesară rectificarea bugetului asigurărilor sociale, care trebuie aprobată de Parlament.

Se preconizează ca pensiile stabilite în perioada 2012-2014 să fie recalculate din 1 aprilie 2019, iar pensiile stabilite în 2015 și pînă pe 31 martie 2017 – din 1 aprilie 2020, pentru că nu sînt suficienți bani pentru toți odată.

În realitate, și recalcularea acestor pensii putea fi efectuată mai devreme și cu o sumă mai mare, pentru că în buget nu sînt acumulate sume enorme. Fostul șef al Direcției sectorului real al economiei din cadrul Ministerului Economiei, Dumitru Barbalat a calculat că la bugetul public național nu ajunge încă un buget de aproximativ 50-56 de miliarde de lei sub formă de impozite. Calculele lui au fost confirmate neoficial de persoane cu funcții înalte din cadrul Serviciului Fiscal și al organelor de forță.

Calculele analistului economic sînt foarte simple. „Dacă fiscul în anul 2016 «știe» despre 365 de mii de contribuabili persoane juridice și 1,18 milioane de persoane fizice – în total 1,545 milioane, iar în bugetul social achită contribuțiile doar 802 de mii de persoane fizice și 56 de mii de persoane juridice – în total 858 de mii. Diferența doar la persoanele juridice este de 309 de mii, care achită sume mai mari decît persoanele fizice. Oare acesta nu este un semnal că se fură, că există rezerve pentru majorarea pensiilor de cel puțin două ori?”. Interesant, de ce nu se întreprind măsuri pentru penalizarea restanțelor de plată?

Apropo, cîți contribuabili sînt în fondurile medicale nu se știe oficial. Dacă vom lua în considerare contribuțiile la fondurile medicale și veniturile instituțiilor medicale din serviciile medicale contra plată, atunci vom constata că există cel puțin încă un buget anual necontabilizat pentru fondurile medicale.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?