X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Sistemul Naţional de Integritate: un joc contrar regulilor?

16 oct. 2017,, 09:00   Politică
19080 3

Victor Surugiu

Se prevedea că conducerea Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), care nu este funcţională timp de 14 luni, va fi desemnată la începutul lunii octombrie.

Însă Consiliul de integritate a decis să desfăşoare un nou concurs după ce candidaţii la funcţia de conducere au picat testul cu poligraful. Scandalul din jurul rezultatelor testelor a făcut lumină în jurul evenimentelor desfăşurate în culisele concursului. Candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, dar nu a trecut testul la poligraf a acuzat autorităţile că joacă contrar regulilor.

Declaraţii în afara controlului

ANI se ocupă cu verificarea declaraţiilor funcţionarilor şi deputaţilor. Aceasta a fost creată în august 2016 în locul Comisiei Naţionale de Integritate, care avea statut de instanţă constatatoare şi nu putea aplica sancţiuni faţă de contravenienţi. De atunci, această instituţie, practic, nu funcţionează, deoarece nu are şef. Potrivit statelor de personal ale ANI, autoritatea trebuie să aibă 30 de inspectori, cu statut independent, cu un salariu de la 14,2 la 16,3 mii de lei. Aceştia vor putea nu doar să constate încălcările şi să ceară explicaţii, dar şi, în caz de necesitate, să se adreseze în instanţă şi să obţină confiscarea averii.

Procedura, care trebuia să fie una foarte rapidă, s-a tergiversat. În context, experţii menţionează prevederile unul articol din Legea cu privire la autoritatea de integritate, ce ţine de competenţele inspectorilor de integritate. Legea prevede că ei pot colecta şi procesa date obţinute doar în cadrul unui an financiar. Astfel, pînă cînd ANI va începe să funcţioneze, o parte dintre declaraţiile funcţionarilor nu vor ajunge în vizorul ANI.


Totodată, din cauza tergiversări procesului de reorganizare, ar putea fi ratate termenele de prescripţie, inclusiv în cazul tragerii la răspundere pentru încălcările comise la declararea averii, veniturilor şi intereselor personale. Anul acesta, declaraţiile au fost colectate, dar nu se ştie cînd vor fi (şi dacă vor fi) publicate, avînd în vedere faptul că pînă în prezent nu a fost selectată compania care ar asigura scanarea documentelor pentru plasarea lor pe internet în variantă electronică.

De asemenea, multe întrebări au apărut în societatea civilă în legătură cu selectarea şi numirea judecătorilor specializaţi în controlul judiciar al activităţii de testare a integrităţii profesionale. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat pentru această activitate cîţiva judecători, printre care au fost şi persoane cu probleme de integritate.

Anterior, aceştia au figurat în investigaţiile jurnalistice. În opinia experţilor, această circumstanţă ar putea compromite sistemul de integritate din Moldova pînă ca acesta să înceapă a funcţiona la capacitate maximă.

Concursul s-a întins pe jumătate de an

Concursul pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI a fost lansat abia în aprilie 2017, apoi acesta a fost prelungit pînă pe 15 mai. Potrivit regulamentului elaborat, dosarele participanţilor la concurs trebuiau examinate a doua zi după finalizarea proceduri de recepţionare a documentelor. Candidaţii sînt supuşi unui test în scris şi unui interviu, precum şi testului cu poligraful. Aprobarea în funcţie pe un termen de 5 ani a învingătorului este prerogativa preşedintelui ţării.

Dosarele au fost expediate de către patru candidaţi. Este vorba despre Teodor Cîrnaţ – (deja fostul) membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatolie Donciu – preşedinte în exerciţiu al ANI, Victor Strătilă – fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, şi Liliana Chişcă, care a ocupat funcţia de şef al Direcţiei control al veniturilor şi averii din cadrul acestei comisii. Ulterior, s-a mai anunţat despre un alt candidat – ofiţerul Inspecției Financiare Francisco Talmaci. Ultimii doi candidaţi doreau să ocupe fotoliul de vicepreşedinte al ANI. Ei trebuie să susţină aceleaşi teste ca şi candidații la funcţia de preşedinte al instituţiei.

Pe 12 septembrie, Donciu a fost scos din cursă, în urma unui demers. Comisia specială a Parlamentului a constatat că, în anul 2015, aflîndu-se în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, el a încălcat legislaţia în timpul verificării declaraţiei fostului şef-adjunct al unei subdiviziuni a CNA. În acest caz, era vorba de un conflict de interese, deoarece ofiţerul CNA era subordonatul lui Alexandru Donciu – fiul lui Anatolie Donciu.

În urma evaluării şi selectării participanţilor admişi la concurs, dosarele lor au fost transmise spre examinare Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Această instituţie, timp de 15 zile trebuia să verifice integritatea candidaţilor. Însă la această etapă procedurile de concurs au fost sistate, deoarece SIS a refuzat să comunice dacă aceştia au colaborat pînă în anul 1991 cu serviciile secrete în calitate de colaboratori operativi, agenţi sub acoperire sau informatori. Candidaţii la funcţiile de conducere a ANI şi-au dat acordul, însă SIS a considerat că difuzarea informaţiei este imposibilă, invocînd lipsa unui temei legal pentru desecretizarea acestor date.

Demisia ca remediu împotriva şantajului

La finele lunii septembrie, Consiliul de integritate a reluat desfăşurarea concursului. Doi candidați la funcţia de preşedinte al ANI – Victor Strătilă şi Teodor Cîrnaţ – au trecut cu succes proba interviului. În urma acesteia, primul candidat a obţinut 21,8 puncte, iar cel de-al doilea – 24,5. Anterior, ei au susţinut un examen în scris, obţinînd, respectiv, 12,1 puncte şi 16,1 puncte. Se părea că Teodor Cîrnaţ se afla la un pas de a învinge, însă el mai trebuia să susţină o probă – testarea cu poligraful.

Testarea cu poligraful a avut loc la începutul lunii octombrie la Centrul Naţional Anticorupţie. Ambii candidaţi la postul de conducere al ANI au picat testul şi ei nu au fost admişi la procedura de finalizare a rezultatelor concursului. Consiliul de integritate a decis să desfăşoare un concurs repetat. Scandalul care a izbucnit în jurul acestui caz a scos la iveală evenimentele din culisele concursului. Potenţialul cîştigător, care a picat testul cu poligraful, a acuzat autorităţile şi Consiliul de integritate de joc neconform cu regulile.

Din cauza că a picat testul cu poligraful, Teodor Cîrnaţ a plecat din Consiliul Superior al Magistraturii. Rezultatul obţinut, potrivit lui, nu este compatibil cu funcţia ocupată în instanţa de autoguvernare a sistemului judiciar. „Atîta timp cît există anumite întrebări ce ţin de integritate, eu nu pot îndeplini obligaţiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Rezultatul testului cu poligraful nu-mi oferă posibilitatea la libera exprimare, fapt ce în viitor m-ar putea face vulnerabil pentru şantaj. Pentru că nu voi putea vota liber pentru deciziile CSM, ar putea fi prejudiciată imaginea acestei instituţii”, şi-a explicat decizia Cîrnaţ.

În acelaşi timp, el a declarat că este o persoană onestă, corespunde tuturor criteriilor de integritate şi nu renunţă la luptă. El a lansat un şir de acuzaţii la adresa reprezentanţilor organelor anticorupţie, care au organizat concursul. Precum afirmă Cîrnaţ, unii membri ai Consiliului de Integritate au fost interesaţi ca el să pice testul. În ajunul testării, reprezentantul Consiliului de Integritate Sergiu Ostaf a declarat la un post e televiziune că aspiranţii la funcţia de preşedinte al ANI sînt slabi.

Totodată, potrivit lui Teodor Cîrnaţ, şi-au manifestat interesul în schimbarea finaliştilor concursului şi reprezentanţii puterii, care s-au implicat pentru a influenţa rezultatele. El a făcut referire la caracteristicile nefondate făcute de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, în ajunul finalei concursului. El a mai precizat că întrebările adresate în cadrul testării cu poligraful erau foarte părtinitoare, iar modul de desfăşurare a probei i-a sugerat că politicianul cunoştea deja rezultatele testului.

Cine e vinovat de stagnarea reformei

Andrian Candu a reacţionat imediat la acuzaţii, excluzînd implicarea autorităţilor în alegerea preşedintelui ANI şi muşamalizarea rezultatelor. „Au am declarat în public că acestea sînt nişte candidaturi slabe. Domnul Cîrnaţ şi-a demonstrat slăbiciunea prin lipsa de sinceritate, despre care a vorbit atît de mult. Totodată, punctul meu de vedere nu a coincis cu concluziile organizatorilor concursului, care i-au dat note mari”, spune Candu. Spicherul a precizat că el şi-a expus în public opinia despre candidaţi „deoarece are acest drept şi chiar şi obligaţia morală de a face acest lucru”.

Potrivit lui, adoptarea pachetelor de legi privind integritatea a fost dificilă, iar acum instituţia are nevoie de un conducător puternic. „Oricît de grea ar fi sarcina de numire a unei persoane cu reputaţie integră, sînt convins că anume asemenea oameni trebuie să pretindă şi vor pretinde la postul de preşedinte al ANI”, susţine preşedintele Parlamentului.

Unii experţi au atras atenţia asupra faptului că rezultatul testului cu poligraful poate fi examinat drept un argument suplimentar, de rînd cu alte probe, şi nu trebuie să servească drept temei pentru excluderea din cursa pentru postul de preşedinte al ANI. Potrivit reprezentantului Centrului pentru resurse juridice din Moldova Ion Gurduz, poligraful nu reacţionează la diverse impulsuri nervoase ale omului, iar oricare dintre candidaţii la această funcţie nu şi-ar putea menţine pulsul pentru a oferi un rezultat sută la sută. „Întrebarea mea este: de ce drept temei pentru excluderea din concurs a fost luat doar detectorul de minciuni?”, se întreabă Guzun.

Transparency International Moldova a emis o declaraţie în care critică autorităţile pentru tergiversarea procesului de reformare a sistemului de integritate. În ea se arată: „La mai mult de un an de la adoptarea legilor din pachetul de legi privind integritatea, implementarea acestora nu a mers mai departe decît organizarea concursului pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, procedurile nefiind încă finalizate”. În opinia experţilor de la această organizaţie, trenarea reformei este o consecinţă a lipsei de eficienţă şi activitate a Consiliului de integritate. Instituţia nu şi-a aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare, cîteva şedinţe au fost amînate din lipsă de cvorum, iar la organizarea concursului pentru funcţiile vacante la conducerea instituţiei Consiliul de integritate a prelungit neîntemeiat perioada desfăşurării concursului.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?