Reglementarea Internetului în Moldova: statul vrea să „strîngă șurubul”

Reglementarea Internetului în Moldova: statul vrea să „strîngă șurubul”

Gheorghe Pruteanu

În ultimul timp, în Moldova au apărut cîteva inițiative de reglementare a spațiului informațional, inclusiv proiectele de lege: „Mandatul securității” și „Big Brother”, Conceptul securității informaționale.

În opinia mai multor experți și politicieni, acestea conțin un șir de lacune serioase, ce pot conduce la abuzuri. Platforma de discuții pe marginea ultimelor proiecte de lege de reglementare a Internetului în Moldova a fost organizată în luna iulie, de către Institutul de Politică Informaţională în parteneriat cu proiectul regional Open Net Eurasia și SecDev Foundation (Canada), cu sprijinul Digital Report. Propunem spre atenția cititorilor opiniile specialiștilor.

Viorel Cibotaru, fost ministru al Apărării, expert în domeniul securității naționale, președinte al PLDM:

- Noile proiecte de lege în domeniul reglementării spațiului informațional conduc la crearea condițiilor pentru un control excesiv de dur al Internetului din partea unui șir de instituții publice, în primul rînd, din partea Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei. Dacă e să vorbim despre Conceptul securității informaționale, adoptat de Parlament în prima lectură, acesta mi-a trezit foarte multe întrebări. Este vorba de imixtiunea în activitatea providerilor și de un larg control al spațiului informațional, inclusiv al rețelelor de socializare. În calitate de expert în domeniu, proiectul nu mi s-a părut convingător și în partea ce ține de securitatea și protecția chibernetică.

Deși unul dintre scopurile de bază ale proiectului este lupta împotriva efectelor războiului informațional, războiului hibrid și alte fenomene, în condițiile Moldovei acesta poate lovi în principiile transparenței și accesibilității Internetului. Eu cred că în condițiile unei democrații foarte fragile din RM orice tentative ale statului de a înăspri controlul asupra rețelelor în modul prevăzut de ultimele proiecte de lege, sînt inacceptabile. Ele nu vor avea atît efectul luptei cu influența factorilor externi asupra spațiului informațional, cît vor lovi în posibilitățile societății civile și ale sectorului asociativ, ale partidelor politice și ale cetățenilor simpli. Este vorba despre limitarea posibilității de exprimare a propriei opinii, formularea protestelor personale, criticilor la adresa autorităților etc.

Proiectele de lege propuse nu garantează păstrarea integrității și confidențialității informației, în cazul interceptării ei. Garanțiile trebuie stipulate foarte clar! Experiența amenințărilor și materialelor compromițătoare din ultimii ani demonstrează că imperfecțiunea reglementării juridice, posibilitatea interpretării legilor conduc la abuzuri. Eu nu am nici un dubiu că anume cu aceasta se ocupă și structurile oficiale, și cele neoficiale, inclusiv organele paramilitare, diverse agenții de detectivi și altele. Totodată, acelea din urmă sînt deseori înzestrate mai bine decît instituțiile specializate de stat. Informația interceptată este utilizată în scopuri politice, meschine și orice altfel de interese, în afara intereselor naționale și ale cetățenilor. Sînt multe cazuri, cînd pe Internet și în presă apărea un material compromițător, obținut în urma filării electronice.

În cadrul lupei cu amenințările teroriste, în problemele războaielor informaționale și alte fenomene similare trebuie găsite instrumente noi. În opinia mea, mai eficiente ar fi utilizarea licențierii în spațiului informațional și a pîrghiilor economice, decît a acelora administrative sau a procedurii de urmărire penală. Cu atît mai mult că multe momente deja sînt reglementate de lege și nu trebuie create norme artificiale pentru domeniul informațional. O mare atenție trebuie acordată problemelor autoreglementării din partea utilizatorilor, dar nu a statului și a organelor punitive. Partidele de opoziție nu văd în aceste proiecte de lege instrumente de protecție atît a cetățenilor, cît și a societății de pericolele și amenințările moderne.

Ghenadie Mitriuc, deputat PSRM, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică:

- Examinarea proiectului Conceptului de securitate națională este un subiect foarte important și actual. Consider că textul documentului în forma lui actuală nu va aduce nici un folos. Proiectul prezentat în Parlament creează situații de conflict cu alte documente din acest domeniu, iar adoptarea lui în actuala versiune ar putea crea, cel puțin, neclaritate, dar poate și panică printre profesioniștii ce activează în domeniul securității naționale a țării. Mai mult, există temeiuri de a presupune că prevederile acestui proiect vor atrage o atenție nesănătoasă față de țara noastră a unor actori regionali.

Ar fi logic să așteptăm adoptarea noii Strategii a securității naționale și apoi să fie prezentat în organul legislativ spre examinare și aprobare documentul conceptual în domeniul securității informaționale. Prevederile acestei Concepții nu sînt bazate pe documentele strategice recente, ierarhic superioare, aprobate de Parlament. Ultimul proiect al Strategiei securității naționale a fost rechemat din Parlament în iunie 2017 de către președinte, de competența căruia este inițierea elaborării acestui document, iar noul proiect încă nu a fost elaborat. În plus, Concepția prevede sarcini pentru președinte, Consiliul Suprem al Securității, ministere și departamente, dar proiectul nu a fost avizat de aceste structuri, opinia lor nu a fost solicitată.

Alexei Marciuc, directorul executiv al Institutului de Politică Informaţională, expert al SecDev Foundation (Canada):

- Pe de o parte, în Moldova sînt întreprinse diferite măsuri pentru dezvoltarea Internetului – sporirea accesibilității, asigurarea cu Internet a instituțiilor de învățămînt și a bibliotecilor, dezvoltarea infrastructurii, contribuirea la crearea conținutului digital local. După coeficientul de penetrare a Internetului, tarife și viteză, Moldova se află înaintea multor țări. Însă, totodată, spațiul informațional tot mai frecvent este perceput și ca o sursă de pericole. Populația utilizează tot mai activ Internetul, social media, iar pe acest fundal, autoritățile încep să piardă controlul asupra informației. Iar un șir de evenimente din Moldova și alte țări au arătat că Internetul este și un instrument eficient de influență informațională, mobilizare și comunicare.

În final, în ultimul timp în țară au apărut concomitent cîteva inițiative legislative în domeniul securității informaționale, protecției informației, contracarării infracțiunilor cibernetice și a abuzurilor pe Internet. Printre acestea se numără și proiectul de lege nr.161, cunoscut ca legea „Big Brother” și proiectul de lege nr.281, numit și „mandatul securității”, care precizează regulile de efectuare a diferitor acțiuni de investigare în spațiul informațional și propune extinderea competențelor serviciilor speciale în acest domeniu. Adoptarea lor fără modificare, ținînd cont de cele mai bune practici internaționale, ar putea perturba echilibrul dintre libertate și securitate la nivel legislativ.

Există un șir de momente importante, care fiind perfecționate, vor putea reduce la zero riscul încălcărilor. În special, este vorba despre reglementarea juridică a interceptării informației, inclusiv temeiurile și procedura de interceptare, schimbul de date dintre departamente, modul de investigare, particularitățile de păstrare și distrugere a informației. Totodată, există necesitatea de a perfecționa Codul penal în partea ce ține de răspunderea pentru accesul ilegal la informația de pe calculator. Este nevoie de mai multă claritate în terminologie și de reglementarea unor proceduri. Este foarte important să fie găsite formulări acceptabile pentru societate, care nu vor putea fi interpretate eronat, cu atragerea tuturor părților interesate în examinarea prevederilor controversate.

Nadejda Hriptievschi, director de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova:

- Proiectele de lege conțin un șir de prevederi, care lasă loc pentru abuzuri și ridică multe întrebări privind corespunderea cu standardele și practicile internaționale. Astfel, nu este clar ce date va putea colecta Serviciul de Informații și Securitate și care va fi procedura de autorizare, nu există o listă clară a temeiurilor pentru aplicarea unor asemenea măsuri ca perchezițiile informaționale și sechestrarea suporturilor de informație, precum și interceptarea și înscrierea unor date.

În una dintre norme sînt prevăzute un șir de obligații pentru furnizorii de servicii și sancțiuni în cazul încălcării acestora. Unele obligații nu sînt stabilite pînă la capăt și ar putea crea obstacole reale pentru provideri sau față de aceștia ar putea fi aplicate sancțiuni ilegale. Comportă riscuri mari și noțiunile vagi, în special, cele ce țin de „obligația sistării accesului la toate adresele IP, pe care sînt plasate paginile Web”. De exemplu, accesul la resurse ca Facebook sau Twitter ar putea fi sistat pentru a bloca mesajele ce cheamă la proteste pașnice sau la alte acțiuni, ce nu vor fi pe placul funcționarilor.

Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, secretar al Consiliului Presei din Moldova:

- Proiectul Concepției securității informaționale într-o măsură oarecare se înscrie în dorința autorităților de a intensifica controlul asupra resurselor de Internet. În opinia mea, acesta comportă un șir de riscuri, inclusiv pericolul serios de încălcare a interesului public sau individual. În varianta actuală, Concepția securității naționale, dar și un șir de proiecte de lege privind reglementarea Internetului, oferă prea multe lacune pentru abuzuri. Este evident că aceasta nu este finalizată și că este, în mare parte, o declarație de intenții, ce nu include măsuri concrete în acest domeniu.

Dacă în prezent, situația privind reglementarea Internetului în Moldova este mai mult sau mai puțin acceptabilă, atunci în legătură cu dorința autorităților de a „strînge șurubul”, în scurt timp situația s-ar putea înrăutăți. Ultimele proiecte de lege le oferă structurilor de drept prea multe împuterniciri pentru blocarea anumitor resurse de Internet, precum și le impun providerilor să le transmită organelor de anchetă mai multe informații decît este admis într-o societate democratică. Problema constă în faptul ca în legi să nu rămînă lacune, care ar putea conduce la încălcarea drepturilor utilizatorilor din partea autorităților, indiferent de culoarea lor politică.

 

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load