Nisipul este o resursă limitată. Concluzia îi aparţine lui Fraser Cain, publisherul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nişa publicaţiilor online de astronomie.
Fraser Cain a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci pînă la zece ori mai multe stele în Univers decît fire de nisip pe plajele lumii, informează Business Magazin.
Un calcul hazardat. Dar nu atît din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cît a unei certitudini pămîntene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decît orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămîn rapid fără nisip. Şi albiile rîurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.
Nisipul din deşert este modelat de vînt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sînt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii rîurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Rîul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.
”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mîlul şi nămolul“, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atît de rară în Bangladesh încît constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker.
Adăuga comentariu