Cum se poate lupta cu puful de plop

Cum se poate lupta cu puful de plop

Marina Prodius

Pentru mulți locuitori ai Chișinăului puful de plop, în fiecare an, devine un adevărat infern – atît pentru cei alergici, cît și pentru oamenii sănătoși. Este singurul dezavantaj al plopilor, care, în opinia ecologilor, se plasează pe primul loc printre frații săi verzi după cantitatea eliminată de oxigen. Totuși, în ultimii 30-40 de ani, în capitală nu au fost plantat nici un plop.

Copacul poporului

Plopul din familia salciei este o specie lemnoasă foarte valoroasă, utilizată pe larg în silvicultură și construcții. Denumirea latină a plopului – populos – înseamnă „popor”. Este un copac ce crește mereu lîngă om. El era plantat lîngă piețe și în locurile adunărilor populare.

Plopul este un campion la creștere, de aceea și elimină mai mult oxigen. Acest arbore elimină de două ori mai mult oxigen decît stejarul și de trei ori mai mult decît teiul. Iar un hectar de plopi produce de 40 de ori mai mult oxigen decît aceeași suprafață plantată cu conifere. Plopii absorb gălăgia, elimină o cantitate mare de fitoncide – substanțe ce ucid sau inhibă creșterea bacteriilor, ciupercilor microscopice, protozoarelor. Plopul nu se teme de nimic – nici de gaze, nici de fum, nici de praf. Pe parcursul verii, un copac matur poate curăța aerul de 20-30 kg, iar potrivit unor date, chiar de 50 kg de praf și cenușă. Iar cîtă răcoare oferă el pe timp de arșiță, nemaivorbind despre aspectul lor decorativ. Iar cel mai important lucru este că plantarea acestor arbori este ieftină.

- În același timp, plopii îndeplinesc rolul de drenaj biologic, absorbind apele freatice, relatează președintele Oorganizației teritoriale Chișinău „Mișcarea Ecologistă din Moldova”, Vladimir Garaba. Nu în zadar acest arbore era plantat în orașe – pentru a restabili deficitul de oxigen. Plopul are cea mai mare productivitate de purificare a aerului de praf și gaze – de 4-5 ori mai mare decît celelalte specii de copaci. El are cea mai mare coroană, ce nu permite supraîncălzirea orașului.

Totodată, însuși puful nu este alergen, fapt demonstrat. Dar el transmite perfect polenul și sporii altor plante care înfloresc în această perioadă. Acestea sînt plantele de cîmp și cerealele – grîul, ovăzul, orzul. Împreună cu puful, ele ajung în ochi și nas și provoacă alergie la unele persoane, senzații neplăcute. Dar nu plopul e de vină.

Copacul prigonit

În Chișinău plopii au fost plantați în perioada 1950-1955, în special – în sectoarele Rîșcani și Botanica. Plantarea lor făcea parte din programul de înverzire a noilor sectoare din oraș, lansat în zona europeană a Uniunii Sovietice imediat după război. Trebuia ales un arbore nepretențios, ce crește repede și acesta s-a dovedit a fi plopul, care, timp de un an, creștea cu 2-4 metri. Savanții numeau plopii în oraș drept o injecție verde pentru 15 ani, după care se preconiza înlocuirea lor cu alte specii. Copacii și-au îndeplinit misiunea. Dar de atunci multe s-au schimbat, nici chiar URSS-ul nu mai există.

Cel mai frecvent se întîlnesc trei tipuri de plopi – negru, alb și canadian. Precum se știe, plopul are copaci de gen masculin și feminin. Primii înfloresc și polenizează, iar ultimii produc semințe cu puful deranjant. Se spune că pentru înverzire au fost selectați „masculi”, care nu produc puf, dar cineva a încurcat ceva și au fost plantate „fetițe” în loc de „băieți”. În consecință, plopul a devenit un arbore prigonit.

- Acum zece ani, în capitală a fost organizată o campanie de tăiere a plopilor, relatează Vladimir Garaba. Primăria intenționa să taie toți copacii din această specie din toate curțile și de-a lungul străzilor. Se preconiza distrugerea a circa 10 mii de arbori ce înfloresc. Am fost împotriva acestei inițiative. Dar atunci au fost tăiați circa o mie de copaci, apoi s-a renunțat la idee.

Singura metodă eficientă de luptă cu puful în această perioadă este stropirea lui cu apă. Dar nu știu de ce toți au uitat de ea. Observați: cum plouă, el dispare. Nu trebuie tăiați plopii, trebuie doar curățați primăvara, înainte de înflorire. Este o ieșire din situație pe o perioadă în care plopii feminini nu rodesc, nu produc puf. Dar dacă trebuie de sădit plopi, atunci aceștia trebuie să fie doar de gen masculin. Problema va dispărea de la sine. Iar dacă copacul e bătrîn, atunci în locul lui trebuie plantat altul.

Potrivit vicedirectorului ÎM „Spații Verzi” Galina Leahu, la balanța asociației se află circa 10 mii de plopi care produc puf. Totodată, plopii cresc și în curțile agenților economici. Puful este produs doar de copacii de gen feminin. Însă chiar și în această perioadă oamenii nu scriu masiv cereri de defrișare. Ei preferă să rabde 2-3 săptămîni, pentru ca mai apoi să se ascundă la umbra acestor arbori.

- Dar chiar dacă există necesitatea, recomandarea din partea organelor de mediu și majoritatea locatarilor pledează pentru defrișarea lor, atunci noi tăiem plopii, deși acești copaci produc oxigenul atît de necesar pentru oraș, spune Leahu.

- În ultimul an noi nu plantăm plopul canadian. Există diferiți hibrizi, care nu produc semințe sub formă de capsule cu puf. Adică trebuie plantați sau copaci masculini sau sterili, care nu formează puf. De exemplu, s-a recomandat foarte bine plopul chinezesc Simon, iar plopul piramidal se usucă repede, din cauza temperaturilor înalte de vară. În regiunea noastră, asupra nivelului de rezistență al copacilor influențează condițiile climatice, care s-au schimbat. De aceea, ne străduim să plantăm acele specii, care sînt adaptate la condițiile noastre. Timp de 4-8 ani putem scăpa de puf, dacă arborii sînt scurtați. Se înlătură partea de sus a coroanei. Drept rezultat, primăvara copacul dă lăstari tineri, dar nu flori. După o astfel de curățare, cresc mai repede mugurii de frunze, dar nu cei de flori.

Ce plantăm în schimbul plopilor

- În oraș trebuie plantați copaci frumoși, cu forme ornamentale, spune reprezentantul Întreprinderii Municipale. Avem o mulțime de copaci, dar ei sînt diferiți. De exemplu, în parcul Ștefan cel Mare cresc și tei, și platani, și ulmi, și salcîmi. Dar nu știu de ce organizațiile neguvernamentale de mediu și societatea critică și se revoltă cînd sînt tăiați copacii. Țineți minte ce scandal a fost cînd am tăiat arborii de lîngă Arcul Victoriei. Dar ce țipete au fost în Valea Trandafirilor. Noi doar am plantat frasini cu coroană sferică și cu înălțimea de peste trei metri. Înlocuirea speciilor este necesară. Noi înțelegem că oamenii s-au obișnuit cu copacii mari și bătrîni, dar dacă ei sînt bolnavi, atunci trebuie înlocuiți. Dacă nu am fi tăiat la timp arborii bătrîni de pe bulevardul Ștefan cel Mare, vă închipuiți ce ar fi fost în timpul căderii zăpezii din aprilie? Oamenii trebuie să aibă încredere în specialiști, noi nu sîntem dușmani.

Însă vom menționa că la Moscova, unde este interzisă plantarea plopilor, lupta împotriva pufului de plop se face nu prin tăierea arborilor, ci prin scurtarea coroanei, prin reagenți speciali, ce nu permit deschiderea semințelor. Și prin înlocuirea treptată a plopilor cu alte specii. Specialiștii consideră că, dacă vor fi tăiați toți plopii, atunci orașul se va dezgoli.

În opinia ecologului Oleg Mantorov, în Chișinău trebuie plantați tei, dar, deși aceasta este o specie cu frunza lată, ea nu poate înlocui complet plopii. Mulți copaci care au fost plantați anterior peste tot în prezent nu mai sînt atît de actuali, ca, de exemplu, castanul. Europa ne-a dăruit molia minieră, care este greu de combătut. Totodată, în oraș este răspîndită o infecție a fondului verde ca vîscul, sub forma unor sfere albe. Vîscul este o plantă medicinală, dar el distruge treptat copacul, deoarece este o plantă parazitară, care absoarbe din planta-gazdă apa și sărurile minerale, iar substanțele organice le produce singură. Răspîndirea în masă a vîscului este legată de schimbarea climei, precum și de poluarea solului și aerului. Iar semințele acestui parazit sînt răspîndite de păsări. Exterminarea vîscului prin tăierea tufelor este inutilă doar prin tăierea crengilor afectate, dar trebuie să ținem cont că rădăcinile plantei pătrund adînc în copac.

Vladimir Garaba a atras atenția asupra faptului că orașul nu e pădure, unde planațiile verzi se simt mai protejate.

- În Chișinău trebuie plantați tei, carpeni – în măsură mai mică, deoarece aceștia la 40-50 de ani se îmbolnăvesc, iar sălciile se simt bine. Salcîmi decorativi, arțari, însă doar decorativi. Dar cel mai bun arbore pentru clima moldovenească, în opinia mea, este platanul, care s-a manifestat pozitiv pe străzile orașului. Este un copac peren, decorativ, ce se dezvoltă și crește repede, poate fi modelat. Totodată, s-ar fi prins bine și ginkgo biloba – o nouă tendință în landșaftul urban. El este cunoscut pe larg în China, Japonia, Coreea. Este un arbore valoros și scump. De aceea, orașul trebuie să aibă propria pepinieră, propria bază de creștere a plantelor decorative.

Pentru înverzirea orașului este nevoie de pepinieră

Ecologii au vorbit în repetate rînduri și la Primărie, și în Consiliul municipal, că orașul are nevoie de o pepinieră și de doi ani încearcă să obțină autorizația necesară, dar li se refuză. Cel mai potrivit loc pentru ea este un teren de 6 ha pe str. Vadul lui Vodă. Astăzi, acolo este o gunoiște neautorizată. Dar funcționarii se tem de corupție, ca terenul să nu fie utilizat ulterior pentru construcții.

- În prezent este o pepinieră mică privată și cele de stat – în gospodăriile silvice, dar ele cresc material săditor pentru păduri, neadaptat pentru oraș, explică Vladimir Garaba. Materialul pregătit înseamnă că copacul este plantat împreună cu bulgărele de pămînt. Anual sau o dată la doi ani, puieții sînt răsădiți în alt loc, împreună cu pămîntul, unde se formează sistemul de rădăcini. Și atunci cînd este plantat un copac de 3-5 metri, el se prinde mai bine. În prezent, în oraș sînt plantați copaci de doi metri, ce pot fi vătămați ușor. De aceea, cei mai mulți dintre ei nu se prind. Trebuie să avem o pepinieră specializată. S-ar putea ocupa o companie privată sau cel mai bine de încheiat un parteneriat public privat – comercializarea puieților pentru oraș cu 20% mai ieftin. Dar ÎM „Spații verzi” nu prea dorește acest lucru.

Noi nu vom renunța la această idee și o vom promova cît vom putea. Dar în prezent, în Consiliul municipal deciziile se iau pe criterii politice de către persoane ce nu se pricep în ecologie și plantații verzi. Ar fi bine de atras sectorul privat în domeniul amenajării verzi. La Praga, de exemplu, cu aceasta se ocupă întreprinderi private, iar fiecare dintre ele au propriul domeniu de activitate. Ele există din contul taxelor pentru serviciile lor. De aceea, Chișinăul ar avea de cîștigat din acest parteneriat, iar orașul ar arăta mai bine. «Vrei să fie curat, încheie contract.» Totodată, directorul de la «Spații verzi» se plînge că ei nu reușesc să îndeplinească toate lucrările din oraș, nu sînt suficienți angajați. Pentru început, poate fi efectuat un experiment într-un sector, apoi în altul. Majoritatea țărilor demult fac așa. Iar ÎM «Spații verzi» trebuie reorganizată”, susține Garaba.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load