Datele statistice arată o descreștere continuă a numărului copiilor în Republica Moldova. Astfel, pe parcursul ultimilor șase ani numărul copiilor s-a redus cu peste 45 de mii. În același timp, se menține și un nivel înalt al natalității extraconjugale.
La 1 ianuarie 2017, numărul copiilor în Republica Moldova, fără raioanele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender, a constituit 681,3 mii sau fiecare a cincea persoană este în vîrstă de pînă la 18 ani.
Rata natalităţii a constituit 10,5 născuţi vii la 1000 de locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (11,8‰) se menţine mai înalt decît în localităţile urbane (8,8‰).
Vîrsta medie a mamei la prima naştere este de 24,0 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vîrstă mai mică comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 23,6 şi 25,1 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vîrstă a mamei evocă concentrarea acestora pînă la vîrsta de 30 de ani (68,8% din totalul de naşteri).
Numărul copiilor în Republica Moldova la 1 ianuarie anul corespunzător, 2012-2017
Nivelul natalităţii extraconjugale rămîne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 22 la sută.
În medie la 100 de locuri în instituţiile preşcolare revin 86 de copii, cele mai solicitate fiind grădiniţele din mediul urban, unde la 100 de locuri revin 101 copii, iar în mediul rural, la 100 de locuri revin doar 76 de copii.
În anul de studii 2016/17, reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general a fost constituită din 1291 de unităţi în care îşi fac studiile circa 333,7 mii de elevi sau cu circa 9 la sută mai puţini comparativ cu anul de studii 2012/13. Această diminuare a avut loc în rezultatul micșorării numărului de elevi din mediul rural (cu 16,8%). În medie pe ţară, la 10 mii de locuitori revin 939 de elevi faţă de 1032 de elevi în anul de studii 2012/13.
La începutul anului de studii 2016/17, în clasa I au fost înscrişi 36,9 mii de copii, majoritatea dintre care (97,6%) au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară.
Pe parcursul anului 2016, 79 de mii de persoane au beneficiat de indemnizații la naștere și pentru creșterea copilului. Mărimea medie a indemnizaţiei unice la naşterea primului copil este aceeaşi, indiferent de statutul de persoană asigurată sau neasigurată. Aceasta a constituit 3100 de lei, iar în cazul următorului copil - 3400 de lei, de 1,3 ori mai mare faţă de anul 2012.
În cazul indemnizaţiei pentru îngrijirea lunară a copiilor, statutul de persoană asigurată sau neasigurată determină diferenţe ale mărimii indemnizaţiei: aceasta constituie 1234,3 lei pentru persoanele asigurate, faţă de 540 de lei pentru persoanele neasigurate. Numărul persoanelor care au beneficiat de concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani este în creştere în ultimii ani. În anul 2016, 44,3 mii de persoane au beneficiat de această indemnizaţie, comparativ cu 35,7 mii în anul 2012.
Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în anul 2016 au fost luaţi la evidenţă 4448 de copii rămaşi fără îngrijire părintească, cu 6,6% mai mulți față de anul precedent. Fiecare al treilea copil are vîrsta de 7-10 ani (30,8%), iar 76,2% sînt copii din mediul rural. Printre principalele motive de stabilire a statutului de copil rămas fără ocrotire părintească este plecarea peste hotare a unicului sau ambilor părinţi (60,6% din copii), decăderea din drepturi părinteşti (10,6%), ambii/unicul părinte decedat (8,1%) şi alte motive prin care părinţii nu sînt decăzuţi din drepturi, dar au survenit alte cauze, cum ar fi neîndeplinirea obligaţiilor părinteşti (8,8%), lipsa condiţiilor de trai (5,0%).
Cel mai des copiilor rămaşi fără îngrijire părintească li s-au aplicat forme de protecţie familială, în special integrarea în familii extinse (57,6%), plasarea sub tutelă/ curatelă la terța persoane (12,9%), reintegrarea în familia bilogică (12,3%), dar şi plasarea în instituţii de tip rezidenţial - 7,9 %.
Conform datelor Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, din totalul de gospodării, 29,9% au în întreţinere cel puţin un copil sub 18 ani, din care 54,7% au un singur copil, 34,9% - doi copii, iar 10,4% - trei şi mai mulţi copii. În medie, la o gospodărie cu copii revin 1,6 copii. Gospodăriile cu mulţi copii sînt caracteristice mai mult pentru mediul rural, unde sînt concentrate 74,3% din totalul gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii.
Adăuga comentariu