Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Un nou pretext pentru alegeri anticipate

12 mai. 2017,, 11:00   Politică
29740 4
Xenia Florea

Săptămîna viitoare ar putea fi lansată oficial reforma administrației publice.

Premierul Pavel Filip a promis încă acum un an să reducă jumătate dintre ministere și departamente, dar anunțul oficial privind epurarea totală a aparatului de stat a fost făcut de către președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Experții au două variante ale evoluției situației – vom avea un nou guvern, care va fi condus de liderul PDM, sau alegeri anticipate.

Operațiunea „lichidarea”

Încă în anii 2014-2015, în cadrul implementării Acordului de asociere RM-UE, Chișinăul a promis Bruxelles-ului „cea mai profundă și ambițioasă, precum și cea mai complicată reformă a administrației publice centrale desfășurată vreodată în Moldova”. Așa că, pe de o parte, Moldova întîrzie catastrofal cu epurarea totală a aparatului de stat, partenerii occidentali fac presiuni, de aceasta depinde obținerea a 50 de milioane de euro sau a unui miliard de lei. Pe de altă parte, cînd Moldova a respectat docil recomandările partenerilor de dezvoltare? Dacă ceva a fost lansat sau implementat, atunci acest fapt era neapărat ajustat la vreun moment politic.

Premierul Pavel Filip intenționa încă acum un an să reducă radical numărul instituțiilor de stat și să lichideze o parte dintre ministere și departamente. Dar se pare că atunci nu era momentul politic necesar. Acum însă reforma cardinală a administrației publice, ținînd cont de anunțul lui Vladimir Plahotniuc, se înscrie totalmente în linia strategică a PDM, aflat la guvernare.

Potrivit analistului economic, fostului funcționar în cadrul Ministerului Economiei Dumitru Barbalat, un proiect de lege respectiv nu este gata – el încă e „în stare embrionară la etajul cinci, deși, conform planului legislativ al Parlamentului, el trebuia să devină lege în primul trimestru”. Totuși, miercuri, 10 mai, Vladimir Plahotniuc a declarat că implementarea unei reforme radicale a Guvernului ar putea începe deja săptămîna viitoare.

„Această decizie trebuie privită de rînd cu reformatarea arenei politice și pregătirea de alegerile parlamentare, consideră analistul politic Victor Ciobanu. În primul rînd, democrații trebuie să scape de balastul liberalilor. În al doilea rînd, acum ei au nevoie de niște acțiuni PR puternice și numiri tehnocratice demonstrative în guvernul reînnoit – ca o contrabalanță cotării politice anterioare, cînd miniștri deveneau persoane care deseori erau departe de domeniile ce urmau să le gestioneze. Noua formulă de numiri în guvern cel mai degrabă va arăta astfel: liberalilor nu le vom mai da nimic, pro-europenii „corecți” – de exemplu, Leancă, poate vor obține ceva, iar toți cei care vor fi numiți vor fi tehnocrați. Cred că pentru un mai mare efect vor fi desfășurate concursuri de selectare. Noi deja am văzut asta – de exemplu, concursul pentru titlul de „cel mai bun procuror”.

Șapte ministere desființate

Potrivit anunțului făcut de Vladimir Plahotniuc, după reformarea Guvernului, în locul celor 16 ministere actuale vor funcționa doar 9 ministere, iar noua structură a puterii executive va arăta astfel:

Ministerul Economiei și Infrastructurii
Ministerul Finanțelor
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
Ministerul Justiției
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Apărării
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Ministerul Sănătății și Protecției Sociale
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Astfel, precum și se presupunea, ministerul Sănătății va fi comasat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației – cu Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Ministerului Mediului și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor vor fi unite într-o singură structură, iar Ministerul Economiei, care după fuzionarea pe timpuri cu Ministerul Industriei, Ministerul Energeticii, Departamentul privatizării etc. și așa era numit „monstru”, va fi și mai mare. De data asta, Ministerul Economiei „va înghiți” Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și (nu este exclus) Ministerul Tehnologiei Informațiilor și va fi numit Ministerul Economiei și Infrastructurii.

„Infrastructură în sec. XXI nu sînt doar drumurile, dar și energetica, și tehnologiile moderne, spune Victor Ciobanu. Așa că, pe de o parte, această fuziune poate fi justificată. Asemenea ministere există în lume. Dar ceea ce există, de exemplu, în Japonia, nu înseamnă că și în Moldova va funcționa. Ministerele și departamentele nu trebuie doar amestecate, mărite și, sub pretextul reducerii cheltuielilor, create supergiganți. Mai întîi trebuie stabilite clar competențele și obligațiile lor. De la Ministerul Economiei, de exemplu, trebuie separat Departamentul privatizării – pentru ca acesta să nu se ocupe cu diferite scheme în domeniul gazelor, energiei electrice etc., din a căror cauză Ministerul Economiei nu mai are timp pentru elaborarea strategiilor și asigurarea creșterii economice, despre care la noi se vorbește mereu”.

Directorul Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor Rîului Nistru „Eco-Tiras”, Ilia Trombițchi, se teme că fuzionarea Ministerului Mediului cu cel al Agriculturii, pe de o parte, va conduce la faptul că toate realizările Republicii Moldova în domeniul ecologiei (inclusiv, îndeplinirea obligațiilor noastre destul de semnificative în fața Uniunii Europene) vor fi reduse la zero. Pe de altă parte, în componența ministerului unit ecologia ar putea fi sacrificată în atît pentru dezvoltarea agricolă, cît și pentru unele interese comerciale.

„Ecologia și resursele naturale sînt un domeniu în care permanent trebuie luat pulsul evenimentelor și nu trebuie de cedat, afirmă Ilia Trombițchi. Prea multe interese, inclusiv comerciale și de corupție, sînt implicate aici. De aceea, trebuie să funcționeze un minister separat al ecologiei sau al mediului, condus de un ministru puternic. Mă tem că după fuzionarea Ministerului Mediului cu cel al Agriculturii noi vom derapa înapoi. Integrarea europeană într-un domeniu care și așa se destramă va fi în general înghețată. Iar despre succesele obținute în comparație cu alte țări ale CSI ne vom aminti cu nostalgie. Totodată, eu nu exclud faptul că în cadrul ministerului unit, în scopul dezvoltării sectorului agrar sau se va găsi un alt motiv „important” – ar putea fi adoptate decizii ca permisiunea extragerii nisipiului și prundișului din rîuri, sau în interesele proprietarilor de pămînt se vor închide ochii la construcția ilegală a lacurilor sau asanarea rîurilor mici”.

Și fostul viceministru al muncii, protecției sociale și familiei Sergiu Sainciuc este categoric împotriva comasării Ministerului Muncii cu Ministerul Sănătății. Precum el a declarat anterior pentru NOI.md, un minister unic al sănătății și protecției sociale a existat în Moldova în perioada 2005-2006, iar această practică nu a adus rezultatele scontate. Dacă munca și relațiile de muncă transmise atunci Ministerului Economiei s-au înscris bine în structura lui, atunci protecția socială nu s-a putut integra cu sănătatea.

Dumitru Barbalat consideră că autorii actualei reforme a administrației publice nu încep transformările de unde trebuie. Numărul ministerelor și departamentelor este o chestiune secundară, iar mai întîi trebuie soluționate alte probleme.

„La început este nevoie de lege și competențele Guvernului. După care automat vom obține și lista ministerelor pentru aceste competențe. In Israel, de exemplu, sînt 27 de ministere. Eu am studiat asemenea componențe încă în 2001, cînd am elaborat noua structură pentru Ministerul Economiei. Principiul este simplu – fiecare funcție/competență trebuie să treacă de la ministru, adjunctul lui, șeful de direcție, secție și pînă la executor. Dacă lanțul nu se închide, începi de la început. Astăzi, în Legea cu privire la Guvern sînt 56 de competențe. În 16 regulamente privind ministerele sînt circa 1500! De aceea, inițial trebuie să facem ordine în noua lege, pornind de la sarcinile curente și perspectivă – pentru aproximativ 5-7 ani. Totul e simplu. Există reguli generale – fiecare șef poate avea cel mult 5-7 sarcini/subalterni. Mai mult nu se poate – nu reușește. Salariul trebuie plătit doar cu condiția că își cunoaște pe de rost competențele, iar ei nu le știu”, menționează expertul.

Precedent reformator sau ce va spune Curtea Constituțională?

În timp ce specialiștii apreciază eficiența structurii propuse a Guvernului și capacitatea de lucru a ministerelor mărite, juriștii vorbesc despre un precedent juridic după lansarea reformei administrației publice.

Pînă în prezent toate modificările cardinale în structura puterii executive erau efectuate imediat după alegerile parlamentare – pînă la numirea Guvernului. Partidul învingător sau coaliţia stabilea cîte ministere şi departamente trebuie să existe, ce denumiri vor avea, erau operate modificările respective în Legea cu privire la Guvern, după care candidatul la funcţia de premier propunea Parlamentului lista viitorilor miniştri în baza noii structuri a puterii executive, precum şi programul de activitate a echipei guvernamentale.

Democraţii intenționează să schimbe cardinal structura puterii executive chiar în timpul legislaturii, adică a mandatului Guvernului Pavel Filip. În legislaţia moldovenească acest moment nu este prevăzut. De aceea, nu este clar cum trebuie de acţionat în aceste condiţii: în cadrul implementării reformei administraţiei publice urmează pur şi simplu numirea unor noi miniştri în ministerele comasate sau totuşi Guvernul va fi demis şi numit un nou cabinet de miniştri?

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Victor Puşcaş este convins că în această situaţie este necesară o interpretare a Curţii Constituţionale.

„Este un precedent ce nu a mai fost, din cîte ţin minte, încă de prin anii 1960, a menţionat ex-preşedintele CC. Au fost de toate: numărul ministerelor se majora şi se reducea, erau create noi departamente. Dar acest lucru se întîmpla sau imediat după alegerile parlamentare, sau erau instituţii de stat separate, fără o restructurare radicală a componenței Guvernului. Acum însă se propune modificarea structurii puterii de stat, modificarea funcţiilor ministerelor şi departamentelor, concedierea a sute de oameni şi eu nu exclud că va fi nevoie şi de modificarea programului Guvernului. Fără o interpretare a Curţii Constituţionale nu vom putea depăşi situaţia. Dar opinia mea personală este următoarea – actualul guvern, în aceste condiţii, trebuie demis şi numit un nou cabinet de miniştri”.

„Dosare secrete”

Victor Ciobanu la fel consideră că după lansarea reformei radicale a administraţiei publice, Guvernul Pavel Filip trebuie demis. Mai mult, el este convins că acesta este unul dintre scopurile reformei anunţate, de aceea democraţii au tergiversat lansarea ei.

„Linia generală a Partidului Democrat acum este îndreptată spre alegerile parlamentare. Sub acestea se aliniază toate combinaţiile PR şi campaniile PR ale PDM. Epurarea totală a aparatului de stat este una dintre aceste campanii de PR: Democraţii trebuie să meargă cu ceva la alegeri, trebuie să-şi consolideze imaginea. Iar ei vor merge avînd la activ lupta anticorupţie, renunţarea la balastul liberalilor, dosarele anticorupţie de rezonanţă şi un guvern tehnocrat. Eu nu exclud că Vladimir Plahotniuc va dori să devină noul premier în guvernul reformat. Este un vis mai vechi de-al lui – să ocupe o funcţie publică, altfel de ce anunţul despre reforma aparatului de stat a fost făcut anume de el – preşedintele PDM, dar nu de premier, ceea ce ar fi fost mai logic?”, se întreabă expertul.

Dumitru Barbalat consideră că democraţii au doi potenţiali candidaţi la funcţia de premier – Vladimir Plahotniuc şi Marian Lupu. Însă să devină premier nu este în avantajul preşedintelui Partidului Democrat în ajunul alegerilor 2018 – în perioada rămasă el nu va reuşi să realizeze nimic, de aceea, cel mai probabil, pentru această perioadă va fi numit Marian Lupu.

Victor Ciobanu spune că un asemenea scenariu este destul de posibil, dacă democraţii au decis să meargă la alegeri parlamentare ordinare. Expertul însă nu exclude faptul că alegerile totuşi vor fi anticipate şi în acest sens există o înţelegere între preşedintele PDM, Vladimir Plahotniuc, şi şeful statului, Igor Dodon.

„Eu nu exclud că Guvernul Filip totuşi va fi demis, după care va urma înaintarea candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcţia de premier, a declarat Victor Ciobanu pentru NOI.md. Preşedintele, desigur, nu va aproba această candidatură. Cred că democraţii şi socialiştii deja s-au înţeles în privinţa alegerilor anticipate.
Cel mai probabil, alegerile anticipate vor avea loc în primăvara anului viitor. Consider că în cadrul sistemului mixt, democraţii şi socialiştii vor împărţi între ei circumscripţiile, pentru că în cazul unor alegeri corecte PSRM poate acumula circa 70%. De aceea, sînt convins că înţelegerile preelectorale deja există, iar demisia Guvernului după lansarea reformei aparatului de stat ar putea fi utilizată pentru dizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor anticipate”.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?