Brînzeni ‒ perla din salba toltrelor (FOTO, VIDEO)

Brînzeni ‒ perla din salba toltrelor (FOTO, VIDEO)

Brînzeni ‒ sat din raionul Edineț

Prima atestare documentară: 1606

Populația: 1538 de oameni.

Este singura localitate din componența comunei cu același nume. Suprafaţa satului ‒ 2,93 km², perimetrul – 8,21 km. Suprafaţa comunei Brînzeni ‒ 18,49 km², perimetrul ‒ 22,02 km. Satul Brînzeni este situat la 18 km distanţă de Edineț și 190 km de Chişinău.

Potrivit datelor recensămîntului din anul 2004, în sat locuiau 1538 persoane, 93,11% moldoveni, 2,99% ‒ ucraineni, 2,99% ‒ ruşi, 0,39% ‒ găgăuzi, 0,07% ‒ bulgari, 0,07% ‒ romi, 0,39% ‒ reprezentanți ai altor naționalități.

La Brînzeni sînt înregistrate 516 gospodării, fiecăreia dintre acestea revenindu-i, în medie, cîte 2,4 persoane.

Ieşind pe autostrada, care se află la 3 km spre sud de Rîpa Volodeni, putem ajunge în satul Brînzeni și la formațiunile de recif care-l înconjoară şi formează aici un grup compact. Lîngă Moara de apă se află reciful "La Moara de apă". Este o formaţiune extrem de pitorească, în care s-au păstrat grotele și peșterile, iar în vîrf (165 m) ‒ numeroase instrumente ale omului epocii de piatră.

La sud-vestul satului au fost găsit rămășițe ale culturii materiale a omului din paleolitic și neolitic.

Cele patru movile de recifi din jurul satului, care ating 213 m, creează un relief unic al localităţii. Chiar în sat se află o stîncă oncoidă separată, nu foarte mare, care a servit drept soclu pentru Monumentul soldaţilor căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945.

Din cartea: V. Verina „Monumentele naturale ale Moldovei"

În sat este un parc de 2 hectare. Chiar dacă are un teritoriu mic, aici cresc aproximativ 50 de specii de arbori și arbuști, inclusiv: bradul de Grecia (Abies cephatonica Lond.), molidul oriental (Pinus orientalis (L.) Linf.), frasinul american (Fraxinus americana L.), Ginkgo Bilobat L., stejarul piramidal (Quercus fastigiata Jam.) etc.

S-au păstrat aproape toate clădirile conacului, în jurul căruia se şi află acest parc. În trecut, încăperile conacului erau folosite pentru Casa-internat a persoanelor cu handicap, iar în prezent aici se află Internatul Psihoneurologic.

La Brînzeni s-au păstrat, de asemenea, o mulțime de case vechi construite în mod tradițional moldovenesc.

Încheiem aici partea introductivă a publicației noastre ca să vă povestim pe scurt despre motivul pentru care am hotărît să scriem această publicație. Impresiile noastre le vom însoţi cu un şir de fotografii.

În numeroasele noastre călătorii pe la nordul Moldovei am avut ocazia să trecem nu o dată prin acest sat minunat.

Facem referinţă la cîteva publicaţii legate de el: „Edineț ‒ două defileuri în toltre", „Rîul Racovăţ de la Gordineşti pînă la Corpaci", „Rîurile din nordul Moldovei". Sperăm că vom aminti nu o dată în publicaţiile noastre viitoare despre Brînzeni și împrejurimile lui.

Însă toate vizitele noastre au fost de scurtă durată și erau dedicate, de obicei, unei anumite teme, și nu satului și împrejurimilor acestuia ca unui tot întreg. Astfel, următoarea noastră călătorie a fost spre Brînzeni. Ne-am apropiat de sat din partea de sud-est, oprindu-ne la intrarea în sat, pe un deal înalt, pe care a fost trasată şoseaua. Ne-am oprit pentru a face nişte poze de la înălțime, inclusiv, de pe cea mai înalt versant al pantei drepte a Defileului Brînzeni, în care se află peștera paleolitică. Anume ea a şi fost scopul călătoriei noastre. Cu toate acestea, am rămas uimiţi în faţa cu totul altui lucru: pentru prima oară am văzut în mod clar cît de specială este configuraţia geografică a acestui loc unic. Anume această primă impresie a dat naştere titlului reportajului în cauză. Iar apoi ne-am schimbat planurile și am hotărît să începem de la cu totul altceva, total diferit, de ceea ce ne propusesem inițial.

Am colindat destul de mult timp prin sat în căutarea drumului, care să ne ducă spre maiestosul şir de toltre, ce împrejmuiesc satul din vest. Am găsit drumul și chiar am reușit să urcăm cu maşina pînă în vîrful acestui recif, de pe care tot satul a apărut în fața noastră în toată splendoarea lui. Dar şi însuşi şirul de toltre, acoperit cu iarbă, flori, arbuști arată foarte frumos, iar numeroşii bolovani cu lichenii multicolori care-i acoperă, întregesc tabloul, amplificînd impresia. Privind cu atenţie, am găsit pe una dintre pozele, pe care reuşisem să fotografiem platforma fostei cariere, în locul în care se înălţa cîndva un recif maiestuos, vîrful unui Monument în memoria celor căzuți în Al Doilea Război Mondial. Unicitatea acestui monument constă în faptul că el este înălţat pe o stîncă de toltre (oncoidă), și anume de aici poate fi văzută partea de sus a acestuia, care se înalţă falnic deasupra parcului rural. Cu totul diferită a apărut în fața ochilor noştri și valea rîului Racovăţ, pe care am fotografiat-o anterior de pe partea opusă, adică de pe pantele Defileului Brînzeni.

Iar stînd în vîrful recifului și privind teritoriul carierei, care strică tot peisajul ne-am dat seama că din „salba naturală" care împrejmuieşte satul Brînzeni, a fost pierdută pentru totdeauna una din piesele de nepreţuit ale acesteia, reconstituirea căreia este absolut imposibilă. Aceasta este singura nota tristă a povestirii noastre, dar şi ea a trebuit să răsune. Mai departe ne-am îndreptat spre defileul, aflat sus de rîul Racovăţ, am vizitat peştera (despre ea şi alte peşteri similare sperăm să facem o publicație aparte), de unde am făcut, de asemenea, cîteva poze ale satului și împrejurimilor acestuia. Apoi, am ieşit cu maşina la marginea localității, de-a lungul Racovăţului, unde la podul care se află sus de autostradă ne-am potolit setea dintr-un izvor cu una dintre cele cea mai pure ape, dar mai ales foarte gustoase. La acest izvor vin după apă nu numai locuitorii satelor din apropiere, ci şi cei din Edineţ. În Republica Moldova sînt foarte puţine izvoare cu o asemenea calitate a apei.

Apele izvorului curg în rîul Racovăţ, care la doar cîteva sute de metri în aval mai primeşte apele unui alt rîuleţ ‒ Draghiște, formînd un lac de acumulare mare și extrem de frumos, care se întinde, practic, pînă aproape de Prut. Din acest loc am făcut cîteva fotografii ale recifelor de toltre, care împrejmuiesc satul dinspre nord-vest.

A fost o zi foarte fierbinte de sfîrșit de mai, căţăratul pe stînci şi prin peşteri ne-a epuizat toate puterile, aşa că în păduricea cea mai apropiată de la poalele Defileului Brînzeni ne-am oprit să ne tragem sufletul și să ne ștergem sudoarea. Mireasma florilor parfumate și a ierburilor ne-a copleşit. Trebuie să vă spunem că o asemenea diversitate de ierburi am întîlnit doar în Ocolul Silvic „La Castel". Aşa că, natura a fost cu adevărat generoasă cu oamenii din satul moldovenesc Brînzeni, raionul Edineț. Le dorim să poată păstra natura atît pentru urmaşii lor, cît și pentru noi toți.

Sperăm că albumul foto prezentat vă va ajuta să vă convingeţi măcar parţial de frumuseţea acestor locuri intangibile. Ne luăm rămas bun de la dvs., pînă la noi întîlniri pe întinderile Moldovei.

Brînzeni ‒ perla din salba toltrelor - album foto


Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load