X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

La alegerile din Franţa se decide soarta continentului

21 apr. 2017,, 09:58   Externe
15024 7
Veaceslav Matveev

La 23 aprilie, în Franţa vor avea loc alegeri prezidenţiale.

Se decide soarta celei de-a cincea republici. Se hotărăşte soarta democraţiei şi statalităţii franceze. Se decide direcţia pe care o va urma acest mare stat al Europei. Dar miza e cu mult mai mare decît doar soarta Franţei – Europa şi unitatea ei politică.

Cel mai puternic stat din UE

Cu siguranţă, Franţa este astăzi cel mai puternic stat din Uniunea Europeană. Britania părăseşte UE, deoarece acolo a cîştigat Brexitul. Germania – deşi este cel mai important stat de pe vechiul continent, nu poate fi numit autosuficient. Nu trebuie să uităm că în spatele Germaniei stă continentul american şi cel canadian şi că o parte colosală din rezerva sa de aur Germania o păstrează la Washington, Londra şi Paris şi de mulţi ani nu o poate recupera. Totodată, cancelarul Germaniei îşi coordonează permanent acţiunile cu administraţia americană. Dar şi aici Germania nu este autosuficientă politic, ea se află în capcana fostelor sale „victorii şi realizări”, iar povara trecutului îşi are amprenta și asupra prezentului ei.

Franţa este un stat complet autosuficient, ce promovează o politică externă independentă. Şi doar UE, într-o anumită măsură, prin intermediul structurilor federative, influenţează asupra imaginii politice şi economice a acestei puteri. Ea este puţin mai slabă decît Germania, dar mai puternică decît Britania din punct de vedere economic. Elita ei naţională puternică, ţesută în timpul formării celei de-a cincea republici, a guvernării generalului de Gaulle, creează un cadrul puternic al acestui stat, care a nu a cedat nici în faţa colaboraţionismului francez, nici în faţa puterii americane, nici în faţa răscoalei marxist-troţkiste din 1968, nici în faţa Bruxelles-uilui astăzi.

Este un stat cu o economie puternică, cu sfera sa de influenţă gepolitică, armată şi flotă – unele dintre cele mai puternice din lume, cu potenţialul său nuclear şi programul cosmic, cu o istorie şi cultură mare, născute de cele mai puternice elite naţionale din istoria Europei. Aşadar, Franţa este cel mai autosuficient stat din Europa, unde astăzi se decide soarta unităţii europene şi a identităţii europene.

Cine face parte din Top 5

Cu siguranţă, cel mai puternic candidat la aceste alegeri a fost Francois Fillon. O porţie de materiale compromiţătoare aruncate asupra acestui conservator şi gaulle-ist i-a stricat reputaţia. El a fost acuzat de luare de mită în costume, acceptarea cadourilor scumpe şi angajarea în cîmpul muncii a soţiei sale, Penelopa, fapt ce l-a lipsit anterior de resursa electorală extinsă. Presa altui candidat a reuşit să-l discrediteze pe Francois Fillon. Totodată, el a fost acuzat de colaborare şi prietenie cu preşedintele Rusiei, Putin. Însă pînă în prezent, circa 20% dintre alegători continuă să-l susţină pe Fillon.

Un alt candidat de dreapta pe care presa menţionată încearcă să-l discrediteze este Marine le Pen de la Frontul Naţional al Franţei. Acest partid, în ultimul an, capătă o susţinere mare a alegătorilor. Politica mioapă, dar poate intenţionat distructivă a Bruxelles-ului în domeniul migraţiei şi reducerea influenţei elitelor naţionale contribuie la creşterea acestui partid.

În prezent, aproape toate tezele programatice ale FN – de la combaterea migraţiei pînă la păstrarea tradiţiilor naţionale şi valorile tradiţionale culturale ale Franţei – capătă o susţinere tot mai mare. Practic nimeni nu are dubii că liderul Frontului Naţional, în pofida litigiilor şi valului de discreditare, va ieşi în turul doi. Însă acolo ea, probabil, va pierde, deoarece clasa politică franceză, controlată de elita crescută în lojele Marelui est al Franţei, practic, se va uni împotriva acestui candidat.

Există o mare probabilitate de ieşire în turul doi a liderului mişcării „Înainte”, Emmanuel Makron. Viaţa lui Makron este o consecutivitate de succese: fiind absolvent al Şcolii Naţionale de Management, el a lucrat în cadrul Inspectoratului Principal de Finanţe, şi-a făcut o carieră de bancher la banca Rotschild, a ocupat postul de şef-adjunct al administraţiei preşedintelui Hollande. Însă pune pe gînduri această mişcare din stînga spre dreapta.

Cîndva Makron se numea „socialist”, apoi s-a distanţat de Partidul Socialist. În cadrul alegerilor preşedintelui a participat în calitate de candidat independent centrist. Candidatura lui Makron demonstrează cum se poate face bomboană din orice, repede şi dinamic, or, acum jumătate de an nimeni nu ar fi spus că această persoană ar fi devenit unul dinte liderii cursei prezidenţiale.

Probabilitatea ieşirii lui în turul doi este foarte mare. Şi asta demonstrează (chiar şi într-o ţară democratică ca Franţa cu tradiţii republicane şi libertăţi de sute de ani) cum pot fi proiectate alegerile, cum poate fi influenţat electoratul şi rezultatele politice.

Următorul candidat, care acumulează foarte rapid voturile în ultimele luni - Jean-Luc Melenchon. Cine este el?

Liderul mişcării „Franţa rebelă”. Lozinca lui politică – „Viitorul comun”. Melenchon este un troţkist, liderul populiştilor de stînga, care a parcurs calea de la profesor de limbă franceză, pictor-decorator, pînă la liderul cu brîu roşu al elitei politice franceze. El a fost senator şi membru al guvernului socialiştilor în perioada 2000-2002, deputat al Parlamentului European din 2009, candidat la alegerile prezidenţiale în 2012 şi a ocupat locul patru în primul tur (11,1%).

Acest „revoluţionar” profesionis tinde să schimbe cardinal faţa republicii franceze, pledînd pentru schimbarea totală a elitelor politice şi pentru ce de-a VI-a republică. Practic, astăzi este o figură de garanţie a aceleiaşi elite politice, care stă în spatele lui Makron. În pofida creştereii influenţei sale, e puţin probabil ca el să cîştige alegerile, deşi în anumite circumstanţe el ar putea accede în turul doi..

Principalul candidat din partea Partidului Socialist, ce conduce Palatul Elysee – Benoit Hamon. În urma politicii nereuşite a lui Francois Hollande, socialiştii se află într-o situaţie complicată, atît de profundă, încît candidatul lor, un politician destul de cunoscut şi important Benoit Hamon, abia de acumulează 10% la alegerile viitoare. El a fost deputat în Parlamentul European, a lucrat în guvern, a ocupat funcţia de ministru al educaţiei şi a demisionat din cauza dezacordului cu politica economică liberală a preşedintelui Hollande. Benoit Hamon se considera un ratat la alegerile primare ale socialiştilor, dar a obţinut surprinzător o victorie convingătoare asupra ex-premierului Manuel Vals. El îşi desfăşoară campania electorală sub lozinca „Să facem inima Franţei să bată”.

Ce spun sondajele?

Care sunt prognozele acestor alegeri şi ce spun sondajele sociologice? Sondajul zilnic „Ifop-Fiducial” pentru revista „Paris Meci”, a postului TV CNEWS şi postului de radio Sud Radio îi oferă primul loc în primul tur candidatului centrist Emmanuel Makron, pentru care sunt gata să voteze 23,5% de alegători. Pentru liderul naţionaliştilor sunt gata să voteze 22,5% dintre francezi. Pe locul trei este candidatul de dreapta Francois Fillon (19,5%), care cedează doar jumătate de punct procentual liderului stîngii extreme Jean-Luc Melenchon.
Candidatul Partidului Socialist Benoit Hamon continuă să piardă voturile alegătorilor. Potrivit celui mai recent sondaj, pentru el sunt gata să voteze doar 7,5% dintre francezi. Totodată, sociologii prognozează o prezenţă la urne de la 71% pînă la 78%.

O tendinţă similară demonstrează şi alt sondaj sociologic, desfăşurat de centrul de studiere a opiniei publice Kantar Sofres-Onepoint, care cu cinci zile înainte de alegeri este citat de AFP. Experţii centrului, de asemenea, îi prezic locul întîi în primul tur centristrului Makron (24%). Cu un punct procentual rămîne în urma lui președintele Frontului Național Le Pen (23%). Candidatul republicanilor ar putea obține 18,5%, iar radicalul de stînga Melenchon – 18%.

O diferență și mai mică arată sondajul sociologilor din Opinionway-Orpi, publicat marți, de ziarul „Les Echos” și postul de radio Radio Classique. Potrivit acestuia, Emmanuel Makron este lider cu 23%. Marine Le Pen ar acumula 22%. Fancois Fillon – pe locul trei cu 20%, iar Jean-Luc Melenchon ar obține 19%. În turul doi, potrivit sondajului, Makron ar putea cîștiga în fața lui Marine Le Pen cu 58% față de 42%.

Decizie decizie fatidică

Astăzi, în Franța se decide nu doar soarta viitorului ei, dar și a viitorului UE. Forțele care se confruntă în această cursă electorală sunt actori geopolitici principali, care se află sub influența directă a elitei mondiale. Reprezentanții elitei, orientate spre păstrarea UE stau în spatele marionetelor politice, ce reprezintă spectrul de stînga al politicii franceze. Și Melenechon, ci Makron – sunt adepții acestei aripi.

Pe de altă parte, ei sunt susținuți de Marele Est al Franței – cea mai mare lojă masonică din această țară. Cercurile conservatoare și Marea lojă masonică a Franței îl promovează pe Fillon, iar elita catolică și națională - pe Marine Le Pen. Ultimii doi candidați mențin linia politică pro-rusească. Acesta este un aspect foarte important, or, în cadrul acestor alegeri se decide nu doar soarta Europei, dar și a unei posibile confruntări cu Rusia. De aceea, aceste alegeri vor determina viitoarea cale politică a întregului continent.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?