Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Cum CNA efectuează testele de integritate

27 feb. 2017,, 10:00   Societate
16833 3

Victor Surugiu

În februarie 2017 se împlinesc doi ani de la crearea în Moldova a cazierului privind integritatea profesională, ce conține informații despre toți funcționarii care au picat testele anticorupție.

De ținerea acestuia sînt responsabilii Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Informația din certificatul de testare a devenit un criteriu obligatoriu la adoptarea deciziilor referitoare la cadre în majoritatea instituțiilor publice. Timp de doar doi ani CNA a eliberat 774 de certificate din cazier, 469 dintre care au fost perfectate în perioada ianuarie-februarie 2017.

În pofida înregistrării unor rezultate, experții concluzionează să sistemul de control al integrității profesionale ale funcționarilor în Moldova, deocamdată, nu funcționează la întreaga capacitate. Situația ar putea fi îmbunătățită în urma adoptării proiectului de lege privind secretizarea informației de pregătire și detaliile testării, ce va fi catalogată drept secret de stat.

După modelul american

Precum menționează vicedirectorul CNA Cristina Țărnă, metoda de testare a persoanelor cu funcții de răspundere a fost introdusă în practica anticorupție din SUA. Aceasta a fost inventată de jurnaliștii americani, care îi testau pe polițiștii corupți, plasîndu-le portmonee cu bani și verificîndu-i cîți dintre ei le returnau proprietarilor. Mulți dintre oamenii legii își însușeau obiectele găsite, fapt reflectat în materialele de investigație jurnalistică.

Potrivit Cristinei Țărnă, după aceasta autoritățile au introdus asemenea metode în practica activității organelor anticorupție. Polițiștii și angajații altor instituții știau că pot fi verificați în orice moment. Acest fapt a schimbat atitudinea față de serviciu, cazurile de corupție fiind reduse la minimum. Ulterior această practică a fost preluată și de alte state.

În decembrie 2013 Parlamentul a aprobat Legea privind testarea integrității profesionale, care se referea la toate categoriile de funcționari publici. Peste o lună și jumătate el a intrat în vigoare, iar peste alte șase luni CNA a creat o structură specializată în efectuarea testelor. Testatorii au fost instruiți de experți de profil din România, Ungaria și Marea Britanie. Recent legea a fost expusă în redacție nouă și din noiembrie 2017 se numește Legea privind evaluarea integrității instituționale.

Sub integritate profesională în Moldova se înțelege „calitatea persoanei de a exercita obligaţiile şi atribuţiile legale şi profesionale în mod onest, ireproşabil, cu ţinută morală înaltă şi cu maximă corectitudine, precum şi exercitarea activităţii în mod profesionist, imparţial şi independent, fără niciun abuz, cu respectarea interesului public, supremaţiei Constituţiei şi a legii”.

Testul de integritate profesională este „crearea şi aplicarea de către testator a unor situaţii virtuale, simulate, similare celor din activitatea de serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate, condiţionate de activitatea şi comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive şi stabilirii reacţiei şi a conduitei acestuia, determinînd astfel gradul de afectare a climatului de integritate instituţională şi riscurile de corupţie în cadrul entităţii publice în procesul evaluării integrităţii instituţionale”.

Cu alte cuvinte, testarea constă în modelarea unor episoade apropiate de cele reale, pentru a fixa reacția funcționarului public. Adică este inventată o legendă și agentul CNA se apropie de funcționar, discută cu el ca un simplu cetățean și urmărește comportamentul lui, dacă acesta nu cere mită sau alte cadouri, făcînd abuz de serviciu. Testarea angajaților CNA este efectuată de către reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate. Personalul SIS este verificat de subdiviziunea de securitate internă a aceleiași instituții.

Sub parafa „confidențial”

„Funcționarul public nu este informat despre efectuarea testării integrității lui profesionale. Despre cele întîmplate i se comunică doar în cazul unui rezultat negativ”, menționează vicedirectorul CNA. Dacă funcționarul public a participat la acțiuni de corupție, atunci, în urma unei proceduri disciplinare, el este eliberat din funcție. Într-un șir de cazuri, în funcție de gravitatea infracțiunii, el poate fi pedepsit în mod disciplinar. Funcționarii publici care au picat testul nu sînt trași la răspundere, pentru că situația este creată artificial. Dacă însă funcționarul verificat a manifestat integritate profesională, el este informat în mod confidențial de către superiorii lui.

CNA a devenit principala structură ce dispune de informații privind integritatea funcționarilor publici și le prezintă la solicitarea organelor competente. Din 2015, aici este ținut cazierul privind integritatea profesională, în care sînt incluse informații privind evaluarea rezultatelor testului de către instanța judiciară. În acesta sînt incluse mențiuni despre data confirmării de către instanță a rezultatului negativ, data înștiințării funcționarului, precum și despre faptul dacă a fost utilizată procedura de contestare.

Un registru similar ține și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit Cristinei Țărnă, și angajații CNA sînt supuși testării integrității profesionale. „Nimeni, cu excepția Serviciului de Informații și Securitate, nu-și testează angajații. Centrul Național Anticorupție nu știe cînd SIS desfășoară la noi testarea integrității”, explică Țărnă.

Certificatele din cazier conțin codul „confidențial” cu trimiterea la datele cu caracter personal. Documentul confirmă prezența sau lipsa din baza de date a datelor privind desfășurarea testului. Dacă figurantul a fost supus testării anticorupție, în certificat este inclusă informația despre rezultatul pozitiv sau negativ. În cazul picării testului se comunică data și pedeapsa prescrisă. Alte informații documentul, care are un termen de valabilitate de 3 luni, nu conține.

Dreptul la solicitarea informației din cazier îl au conducătorul instituției de stat, organul autoadministrării sau persoana delegată, cînd este vorba despre candidații la funcțiile în instituțiile de stat. În rezultatul acestei proceduri este prevenită angajarea în funcțiile de răspundere a funcționarilor care nu și-au putut demonstra integritatea. Datele despre rezultatul pozitiv ale testării se păstrează timp de 5 ani, iar despre rezultatul negativ – de la un an pînă la 5 ani, în funcție de situație.

Funcționarii au devenit mai atenți

În ajunul lansării testării, CNA a informat conducerea instituțiilor de stat privind necesitatea de a le comunica angajaților despre consecințele testării, precum și despre drepturile și regulile de desfășurare a acesteia. Funcționarilor li s-a adus aminte despre obligativitatea informării superiorilor despre toate tentativele de corupere, inclusiv din partea „agenților speciali sub acoperire”. Totodată, funcționarii de stat sînt obligați să declare cadourile primite, iar dacă valoarea lor depășește 1000 de lei, atunci funcționarul le poate răscumpăra de la instituția în care activează.

Majoritatea funcționarilor au semnat avizul CNA, fără a vedea în această procedură vreo amenințare pentru activitatea lor. Și doar în cazul judecătorilor a apărut o problemă: ei au refuzat în masă să semneze asemenea avize, văzînd în testare un atentat asupra independenței lor și încălcarea principiului divizării puterilor. Ulterior Cutea Constituțională a examinat sesizarea privind legitimitatea testării judecătorilor la integritatea profesională, declarînd neconstituționale o parte dintre prevederile legii. În consecință, competențele organelor anticorupție au fost reduse semnificativ.

Numărul total al testelor desfășurate în privința angajaților unor sau altor organe publice nu sînt făcute publice, și nici rezultatele obținute. Însă, conform informațiilor din sursele noastre, rezultatele testării în primele luni au arătat că aproximativ jumătate dintre funcționarii verificați sînt corupți, iar majoritatea celor testați au manifestat toleranță față de mită și față de alte manifestări ale corupției.

Ulterior statistica s-a îmbunătățit. Pe de o parte, a fost rezultatul modificărilor introduse în lege după decizia Curții Constituționale. Pe de alta – după un șir de precedente, persoanele cu funcții de răspundere au început să fie mai atente, temîndu-se de testele anticorupție. Or, în unele instituții au picat testul toți angajații ce ocupă funcții de răspundere. Totodată, în multe instituții funcționarii au început să comunice despre tentativele de mituire, numărul acestor cazuri la etapa inițială majorîndu-se de peste 10 ori – pînă la 40 de cazuri pe lună.

Din februarie 2015 pînă în prezent, CNA a pregătit 774 de certificate din cazierul privind integritatea profesională. Dacă în 2015 au fost eliberate 86 de documente, în 2016 – 219, atunci în aproape două luni ale anului 2017, în baza solicitărilor organelor și persoanelor competente și au fost eliberate 469 de certificate. Surse din cadrul Serviciului de presă al CNA precizează că printre beneficiarii documentelor se numără: Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, MAI, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Inspectoratul General de Poliție, Departamentul Instituțiilor Penitenciare și alte structuri publice.


Informația despre testare ar putea fi secretizată


Deși au fost înregistrate anumite rezultate, mulți experți ajung la concluzia că sistemul de control al integrității profesionale a funcționarilor în Moldova, deocamdată, nu funcționează la capacitatea maximă. În special, există multe semne de întrebare în ceea ce privește mecanismul și sistemul de coordonare a testării, inclusiv regulile de selectare a angajaților abilitați cu organizarea și desfășurarea testelor. De exemplu, legea nu prevede protejarea de distrugerea rezultatelor testării, precum și nu există garanții că oamenii nu vor supuși șantajului și nu vor deveni figuranți ai unor dosare fabricate.

„Inițial ideea era bună, or, logica aplicării acestor metode constă în sporirea responsabilității funcționarilor prin conștientizarea riscului de a fi prins, menționează unul dintre experții noștri. Dar în condițiile noastre aceste reguli așa și nu au început să funcționeze la capacitatea maximă. În privința luării de mită există scheme verificate cu anii, utilizate în acest sistem. Pe de o parte, acest fapt minimizează riscul funcționarului corupt de a fi prins în flagrant, pe de alta – reduce la minimum posibilitatea provocării din partea testatorilor”.

În opinia experților, situația privind testele anticorupție ar putea fi ameliorată prin adoptarea proiectului de lege privind secretizarea informației despre testarea integrității profesionale, care poate fi examinat de Parlament în cadrul actualei sesiuni. Acesta prevede că orice informație capabilă să depisteze planificarea, organizarea, finanțarea, asigurarea tehnico-materială, metodele, mijloacele și alte detalii ale testării integrității profesionale va fi considerată secret de stat.

Proiectul de lege prevede că doar unii reprezentanți ai SIS-ului și CNA-ului vor avea acces la aceste date. În prezent testatorii sînt obligați să-i informeze pe conducătorii organelor publice referitor la desfășurarea testărilor. Această obligativitate a fost impusă în urma deciziei Curții Constituționale. În multe cazuri o asemenea abordare reduce la zero toate eforturile, deoarece informația privind organizarea testării anticorupție, într-un fel sau altul, ajunge la funcționarul supus testului de integritate.

Însă, în contradicție cu aceste intenții vine un alt proiect de lege, promovat de Ministerul Justiției, ce prevede extinderea listei persoanelor ce au acces la secretul de stat. Aceasta ar putea fi completată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, conducătorii instanțelor judiciare și ai unor instituții de stat, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, președintele Comisiei Electorale Centrale, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?