Nisipul de poticnire: patriotism sau business?

Nisipul de poticnire: patriotism sau business?
Xenia Florea

Deputaţii care vor reveni din vacanţă, în timpul sesiunii de primăvară-vară, vor trebui să joace rolurile de arbitri în disputa dintre ministerele Transporturilor şi cel al Mediului.

Obiectul litigiului este extragerea nisipului şi prundişului. În Parlament se află două proiecte de lege pe această temă, care nu este chiar atît de inofensivă cum ar putea părea la prima vedere, şi ascunde o componentă de corupţie.
 

Proiectul „patriotic” al Ministerului Transportului

„Prin derogarea de la prevederile …” şi urmează trimiterea la articolul 21 (!) din Codul subsolului şi un şir de alte acte legislative – Guvernul, la iniţiativa Ministerului Transporturilor, solicită Parlamentului să permită Întreprinderii de Stat „Portul fluvial Ungheni” extragerea timp de cinci ani a nisipului şi prundişului (în proiect ele se numesc substanţe minerale utile, depozitate în albia rîului”) din rîul Prut.

Drept motiv este indicat unul strict patriotic – Republica Moldova trebuie să-şi reîntoarcă terenurile. Acum cîţiva ani, în timpul inundaţiei cauzate de schimbarea albiei Prutului de lîngă s. Semeni, raionul Ungheni, s-a format o insulă cu suprafaţa de 30 ha, care practic a trecut de partea României.

„De facto, în prezent, subiecţii din Republica Moldova nu au acces la acest teritoriu. Drept consecință, circa 500 de copaci de specii foioase (salcîmi, frasini şi stejari) au fost tăiaţi anul trecut de cetăţenii României. Totodată, au fost înregistrate cazuri de vînat neautorizat pe acest sector, inclusiv cu instalarea capcanelor”, se arată într-o notă informativă semnată de ministrul Transporturilor, Iurie Chirinciuc.

Pentru a restabili controlul asupra acestui sector transfrontalier şi a valorifica, totodată, „avantajele economice ale navigabilităţii rîului Prut”, Ministerul Transporturilor propune, cu titlu de excepţie, să ofere Întreprinderii de Stat „Portul fluvial Ungheni” dreptul de a efectua, timp de 5 ani, lucrări „de curăţare a cursului navigabil şi de restabilire a albiei rîului Prut pe acest sector, cu dreptul de extragere a sedimentelor de pe albia rîului”. Cu alte cuvinte, să sape nisipul şi prundişul din rîu.   

Lucrările vor fi efectuate fie din contul mijloacelor proprii ale Portului Ungheni, fie din contul bugetului de stat (Ministerul Transporturilor încă nu a decis), iar materialele de construcţie extrase vor fi vîndute la licitaţii. Astfel, ÎS „Portul fluvial Ungheni” va compensa mijloacele financiare cheltuite la curăţarea albiei rîului.

„Este prevăzută doar comercializarea exclusivă de pe acest sector, exclusiv pentru recuperarea cheltuielilor din această operaţiune şi exclusiv din lipsa altor mijloace de finanţare”, a scris pe reţelele de socializare, polemizînd cu ecologii, secretarul de stat al Ministerului Transporturilor, Oleg Tofilat. 

Însă ecologii nu cred nici în transparenţa acestui proces, nici în onestitatea executantului. În primul rînd, acelaşi Port din Ungheni nu o dată a fost prins cu „afaceri murdare”, în pofida interdicţiei la extragerea substanţelor minerale din bazinele acvatice.

Se ştie că Serviciul Piscicol a înregistrat încălcări din partea ÎS „Portul Fluvial Ungheni” pe parcursul cîtorva ani. În special, portul a încălcat legislaţia în vigoare în domeniul ecologic prin aşa-zisele lucrări de adîncire şi curăţare a sectoarelor înămolite ale rîului Prut pentru întreţinerea liniei navigabile şi reglementarea cursului rîului, extrăgînd din albia acestui bazin nisip şi prundiş pentru vînzare.

Iar în septembrie 2015, potrivit datelor Ministerului Mediului, în urma verificărilor, s-a depistat că Portul fluvial Ungheni a extras ilegal circa 2000 de metri cubi de nisip din Prut. Prejudiciul cauzat a fost estimat la aproape 370 de mii de lei, a fost intentat un dosar penal. Totodată, lucrările de extragere ilegală a zăcămintelor minerale din rîul Prut au fost efectuate de către angajaţii întreprinderii chiar în zona satului Semeni, raionul Ungheni, unde se află insula cu pricina, în privinţa căreia îşi face atîtea griji Ministerul Transporturilor. 

Adică administraţia ÎS „Portul fluvial Ungheni” a fost demascată din nou şi a fost iniţiat un nou dosar penal pentru extragerea ilegală a zăcămintelor minerale, iar peste cîteva luni Ministerul Transporturilor a iniţiat proiectul de lege privind efectuarea lucrărilor de curăţare şi întreţinere a căilor navigabile pe rîul Prut (km 405-400), prin care se propune, sub formă de excepţie, să i se permită Portului de la Ungheni să se ocupe de acest lucru legal, pe motiv că Republica Moldova trebuie să-şi recupereze insula de lîngă s. Semeni, raionul Ungheni, despre care funcţionarii nici nu-şi aminteau pînă acum.

„În acest sector Prutul într-adevăr face o buclă, iar în timpul inundaţiilor apa şi-a găsit propria cale, tăind din teritoriul Republicii Moldova. S-a format o insulă. Timp de mulţi ani nimeni nu acorda atenţie acestei probleme şi, brusc, recuperarea acestui sector devine o chestiune primordială. Dar dacă, precum se arată în proiect, scopul principal este de a-i întoarce Moldovei cele 30 ha pierdute, de ce atunci Portul Fluvial Ungheni trebuie să sape timp de cinci ani nisipul şi prundişul din Prut? Nu e nicio necesitate de a reîntoarce albia rîului în starea iniţială”, a declarat directorul Asociaţiei Internaţionale Ecologice a Păstrătorilor Rîului "Eco-Tiras", Ilia Trombiţchi, intervievat de NOI.md.

Celălalt motiv al Ministerului Transportului, de asemenea, nu ţine – faptul că în urma lucrărilor de curăţare a albiei rîului Prut va fi adîncită calea navigabilă. Precum menţionează ecologii, Guvernul a dat undă verde extracţiei nisipului pe sectorul mai sus de Ungheni, iar acolo navigaţia nu are sens. Aceste sector nu este navigabil, în conformitate cu documentul european privind navigarea internă.  

„În realitate şi eu sînt convins de aceasta, toate argumentele Ministerului Transporturilor sînt nişte motive formale. Pur şi simplu trebuia să obţină permisiunea legală pentru a săpa. Iar să sape la noi au dorit toate ministerele de transport, indiferent de apartenenţa partinică. Însă în anul 2008 a fost elaborat un proiect de lege similar, la iniţiativa lui Vasile Iovv, dar atunci noi am făcut gălăgie şi am reuşit să-l oprim în comisiile parlamentare. Apoi au mai existat tentative. Pur şi simplu există mafia transportului, iar extragerea nisipului şi prundişului din rîuri este o activitate nelicențiată şi practic nesupravegheată, deci sînt bani mari”, a menţionat Ilia Trombiţchi.

Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, este solidar cu colegul său: „Cei care au venituri enorme din extragerea nisipului şi prundişului caută întotdeauna o metodă comodă pentru a ocoli interdicţiile legale. Iată şi acum au găsit un nou motiv – insula pe Prut, care trebuie recuperată, prin urmare, trebuie de săpat. Ceea ce se extrage din Nistru şi Prut e greu de controlat: cît se extrage, cît se vinde – nu toate tranzacţiile trec prin contabilitate. De aceea, aceasta este o afacere foarte profitabilă.

Deşi proiectul de lege privind efectuarea lucrărilor de curăţare şi întreţinere a căilor navigabile pe rîul Prut (km 405-400) a trecut prin Guvern şi acum se află în Parlament, Ministerul Mediului a refuzat să-l avizeze. Documentul a fost criticat şi de Centrul Naţional Anticorupţie. Conform expertizei anticorupţie, în proiectul de lege lipseşte analiza economico-financiară, nu este prevăzut un mecanism eficient de control, fapt ce comportă un şir de riscuri – de la economice pînă la ecologice. CNA a indicat şi asupra posibilităţii promovării anumitor interese de către Ministerul Transporturilor.

Unii experţi susţin că Portul Ungheni ar putea obţine permisiunea de a săpa pentru a recupera cele 30 ha, dar nu în condiţiile indicate în proiectul de lege al Ministerului Transporturilor. Potrivit lor, trebuie creată o comisie mixtă specială din reprezentanţi ai organelor de stat şi ai societăţii civile, care ar elibera permisiuni, cu respectarea anumitor condiţii ecologice şi va verifica procesul de curăţare a rîului.

„Vom vedea cum va reacţiona la acest document actualul parlament, în care sînt suficienţi doritori de a se pricopsi cu materie primă gratuită”, a scris pe reţelele de socializare Ilia Trombiţchi.

Proiectul Ministerului Mediului – nimic nou sub soare

 

Pe 11 ianuarie Guvernul a aprobat un nou proiect de lege pe tema extragerii nisipului şi prundişului din rîu. Autorul acestuia este Ministerul Mediului, a cărui abordare a acestui subiect contravine filozofiei de bază a proiectului de lege al Ministerului Transporturilor.

Ministerul Mediului propune, în general, interzicerea comercializării nisipului, pietrişului şi prundişului, extrase la curăţarea albiei rîului – toate zăcămintele dobîntite, conform proiectului de lege, urmează să fie returnate în rîu în amonte. Documentul interzice şi desfăşurarea lucrărilor de curăţare în perioada de reproducere.

Potrivit autorilor proiectului de lege, dobîndirea materialelor de construcţie din Nistru şi Prut în ultimii ani a căpătat un caracter ameninţător. Sub pretextul curăţirii şi adîncirii albiei rîurilor pentru navigaţie, sistemele ecologice ale principalelor artere acvatice din Moldova sînt grav prejudiciate. Doar pentru resursele piscicole, în perioada 2002-2004, acesta a depăşit 2 milioane de lei, iar volumul zăcămintelor extrase în această perioadă a constituit 250 de mii de metri cubi.

Inspectorii Ministerului Mediului cunosc foarte bine şi întreprinderile specializate în extracţia şi comercializarea ilegală a nisipului şi prundişului din rîu, precum şi locurile „pescuitului” ilegal. De exemplu, pe Nistru sînt sectoarele Oniţcani-Pohrebea (raionul Criuleni) sau Cot-Climăuţii de jos (raionul Şoldăneşti). În acelaşi timp, extractorii ilegali nu doar utilizează propriile resurse tehnice, dar şi arendează tehnica porturilor Ungheni sau Bender sau încheie contracte de efectuare a lucrărilor.

Dosarele penale pe numele vînzătorilor ilegali sînt intentate foarte rar. De exemplu, acum cîţiva ani, în pofida dovezilor acumulate, Procuratura din Criuleni a refuzat să intenteze un dosar penal pe numele unei firme, din  „lipsa componenţei de infracţiune”. Iar imperfecţiunea legislaţiei în vigoare le permite companiilor ce extrag ilegal nisipul şi prundişul din Nistru şi Prut să se eschiveze de la responsabilitate.

Acum patru ani (în 2013) Parlamentul RM a adoptat Legea privind transportul naval intern. În opinia ecologilor, Ministerul Transporturilor a elaborat intenţionat acest document, pentru ca sub pretextul dezvoltării transportului fluvial să asigure baza legislativă pentru dobîndirea şi comercializarea ulterioară a nisipului şi prundişului din arterele acvatice. Schema propusă e simplă: pentru asigurarea navigaţiei fluviale este nevoie de curăţarea permanentă a albiei rîurilor şi întreţinerea liniei navigabile, iar cu nisipul extras ce să facem? De ce să nu-l vindem?

Organizaţiile ecologice încă în 2013 au propus includerea în textul acestei legi a două puncte principiale: interzicerea comercializării nisipiului şi prundişului fluvial şi obligativitatea de a restitui zăcămintele extrase în amonte de la locul extragerii. Însă Parlamentul a ignorat aceste propuneri. Precum afirmă ecologii, un apărător fervent al „braconajului” pe rîuri pe atunci era preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

Actuala iniţiativă legislativă a Ministerului Mediului repetă, practic cuvînt cu cuvînt, propunerile ecologilor de acum patru ani. A doua iniţiativă a Ministerului este introducerea răspunderii penale (amendă de pînă la 40 de mii de lei şi închisoare de pînă la 5 ani) pentru extragerea ilegală a nisipului, pietrişului şi prundişului din albia rîurilor Nistru şi Prut.

„Nisipul este un filtru natural al rîului şi cînd îl extragem aceasta are impact nu doar asupra biodiversităţii arterei acvatice, dar şi reduce funcţia de autopurificare a rîurilor. Nistru şi Prut nu trebuie să devină cariere”, a declarat Alecu Reniţă.

Şi Ilia Trombiţchi a invocat experienţa Germaniei, unde la mijlocul secolului trecut la fel erau extrase necontrolat amestecul din nisip şi prundiş din rîuri, iar acum ţara e nevoită să restabilească sistemele ecologice ale arterelor de apă, prin restituirea nisipului şi prundişului, fapt ce este costisitor.

„Asemenea lucrări au fost efectuate şi în SUA – exemplul statului Oregon, în Danemarca, Finlanda. În Statele Unite, la nivel guvernamental a fost adoptate reguli naţionale de dobîndire a prundişului, potrivit cărora extragerea nisipului şi prundişului din rîuri ar putea avea consecinţe negative – distrugerea structurii albiei rîului şi dezgolirea ei, a bazei alimentare pentru peşti, distrugerea locurilor de reproducere, de depunere a icrelor şi a puietului, reduce capacitatea de autopurificare a rîului. Concluzia documentului – este preferabilă extragerea nisipiului din zăcămintele terestre şi evitarea dobîndirii lor din albiile rîurilor”, menţionează ecologistul.  

Ilia Trombiţchi aşteaptă cu nerăbdare reacţia Parlamentului la proiectul de lege privind interdicţia comercializării nisipului şi prundişului din rîuri, cu atît mai mult cu cît o mare parte dintre actualii aleşi ai poporului au fost deputaţi şi în anul 2013, deci „au anihilat cu succes” ceea ce propune acum Ministerul Mediului în calitate de modificări la Legea cu privire la transportul naval intern al Republicii Moldova.
 

Comentarii Adăugați un comentariu3 comentari

unu 1 feb. 06:44

Bine macar ca domnuca autoare nu a acuzat ca romanii au deturnat Prutul ca sa ne fure noua pamintul! Ca o stiu tare "patrioata" si cu "mare dragoste" pentru romani.
Zic si eu... Nu pot sa nu zic.

dyoma 1 feb. 09:10

poi florea asta primeste parale pe numarul de cuvinte.
cea ce se putea spune in zece fraze, ei ai intins la o suta.
da si florea asta e pseudonim, trebu sa fie tvetkova.

Nikolai 10 feb. 19:48

Ca pe la mancurtii maldafani de aia scrie mult ca sa exprime putin ca nu stie romana (ISO639), zice in moldovineasca aia cu litere chirilice si vocabular de acu 300 de ani si apoi incearca ca mai sus. Daca nu chiar mai rau se zice ca le-ar traduce din rusa in minte si apoi in moldovineasca apoi incearca in romana si iese ce iese. Ca sa exprimi ceva in moldovineasca sau rusa este rudimentar deci aberatiile jurnalistice a celei de mai sus. Hai la un articol adevarat ca mai jos sa cheme la Biserica Basarabiei pe cei rataciti de la popa Vladimir si Kiril. Hai acasa cu voi daca nu la Moskva sau Tiraspol ! Daca n-ar exista Dodon si RM sa le dea de lucru (!) astia probabil ar curata toalete prin RO si Rusia si in general pe oriunde ca nu stiu nimic decat xenofobie, ura si alienare / mancurtire

https://ro.sputn ik.md/society/20170210/1119406 8/biserica-iese-starda-sfantul -sinod-protest.html

http:// independent.md/video-jirinovsk i-moldovenii-sunt-romani-noi-r usii-le-dat-numele-de-moldoven i-dar-ei-sunt-romani/#.WJ38RTs rLaI

captcha

Întrebarea zilei Toate

load

PRIVESC EU

privesceu