Pomicultorii moldoveni vor putea cultiva noi culturi

În luna ianuarie, Asociația Pomușoarele Moldovei, cu sprijinul Proiectului USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, organizează pentru fermieri cea de-a VII-a ediție a Școlii de Iarnă Winter Berry School-2024.

Potrivit AgrоExpert.md, în cadrul primei sesiuni de instruire, o mare atenție a fost acordată perspectivelor de cultivare a culturilor de nișă în Moldova.

Și-a împărtășit opinia cu participanții la seminar pe această temă Alexandr Iarescenko, director adjunct al departamentului științific al Institutului de Horticultură al Academiei Naționale de Științe (Ucraina, Kiev). El consideră că transformarea climei, în cadrul căreia teritoriul Republicii Moldova trece în zona de rezistență la îngheț USDA 6 a și b, deschide oportunități bune pentru producerea industrială a unei game largi de fructe iubitoare de căldură. Dintre acestea, expertul a subliniat căpșunile alpine, precum și ziziphus, azimina, kaki, actinidia (baby kiwi).

Președinta Asociației Pomușoarele Moldovei, Aneta Ganenco, menționează că ziziphus, azimina, kaki, actinidia (baby kiwi), în funcție de soi și de condițiile pedoclimatice de cultivare, pot lua atît forma de copaci, cît și de arbuști. În funcție de unele caracteristici agro-tehnologice - sisteme de susținere (spalieri și sîrme), sisteme de irigare, mulcire - aceste culturi pomicole se aseamănă cu strugurii, zmeura, coacăzele și alte cîteva pomușoare. Din acest punct de vedere, ele ar putea prezenta interes atît pomicultorilor, cît și viticultorilor, și producătorilor de culturi bacifere.

Căpșunile alpine diferă puțin de căpșunile de grădină cu care s-au obișnuit agricultorii moldoveni, în ceea ce privește agrotehnologia și investițiile. În același timp, boabele se deosebesc prin marginalitate mare: în mai multe țări europene, comercianții plătesc penru căpșunile alpine pentru "piața proaspătă" un preț de pînă la 15 euro/kg, pentru congelare - pînă la 10 euro/kg. Printre riscurile producției de căpșuni din această specie se numără necesarul ridicat de forță de muncă - pînă la 100 de persoane per hectar de plantație (într-un schimb, un lucrător poate culege pînă la 10 kg de pomușoare).

Kaki devine o cultură promițătoare pentru cultivare în condițiile climatice ale Moldovei, deoarece apar în producție soiuri hibride (Oriental+Virginia) caracterizate prin rezistență ridicată la frig și o calitate destul de apropiată de kaki subtropicali populari pe piața mondială.

Asimina triloba se remarcă prin aspectul său exotic și un gust excelent ("mango nordic"). Este o cultură destul de rezistentă la frig, care, datorită biologiei sale specifice, nu are practic dăunători periculoși. Pe piață este reprezentată în principal de soiurile americane. Cu toate acestea, de ceva timp, fermierii au acces și la soiurile de selecție ucraineană ("Novokahovka", "Miciurinka", "Plodovanka"), care se caracterizează printr-o adaptabilitate și o productivitate mai mare în condițiile climatice din sudul Ucrainei. Printre particularitățile acestei culturi se numără irigarea obligatorie, necesiatea de umbrire în primii doi-trei ani de vegetație, polenizarea încrucișată (nu de către albine, ci de către alte insecte). Din punct de vedere al comercializării, aceste fructe, din cauza termenului de valabilitate și a transportabilității reduse, sînt destinate în principal piețelor interne și piețelor străine din apropiere.

Ziziphus (Unabi) prezintă un interes deosebit din punctul de vedere al valorii sale nutriționale foarte ridicate (conținut de macro și microelemente). Printre caracteristicile favorabile ale culturii se numără, de asemenea, fructificarea rapidă - apariția rapidă a fructelor, rezistența ridicată la secetă și lipsa dăunătorilor periculoși. În circulația pe piață se află în principal soiuri chinezești (dar există și soiuri de selecție ucraineană). Singurul dezavantaj este lipsa culturii consumului acestui produs în rîndul europenilor.

Actinidia (baby sau mini-kiwi) este destul de bine cunoscută pe piețele țărilor cu o putere de cumpărare ridicată în rîndul populației. Printre avantajele acestei culturi se numără durata lungă de exploatare a plantației, rezistența la îngheț, rezistența la dăunători, diversitatea mare de soiuri și rezisența la păstrare a fructelor. În ceea ce privește agrotehnologia, actinidia are multe în comun cu procesul de cultivare a strugurilor. Printre factorii de risc se numără investițiile inițiale ridicate, necesitatea irigării și recoltarea atentă/calificată, precum și necesitatea unei polenizări de calitate.