Șeful Delegației UE în Moldova: «Două lucruri pot fi de ajutor moldovenilor - hărnicia și optimismul»

Jānis Mažeiks șeful Delegației UE în Moldova, este persoana de opinia căreia țin seamă toți: și autoritățile, și opoziția, și societatea. «A colaționa busola» cu reprezentantul UE în Moldova a devenit deosebit de important după ce țara a obținut statutul de candidată la UE.

Mulțumim domnului Mazeiks pentru faptul, că în interviul pentru site-ul nostru a răspuns la întrebări detaliat și temeinic.

DomnuleMažeiks, conduceți Delegația UE în Republica Moldova de mai bine de doi ani. Ce impresie ați avut despre țara noastră la începutul aflării Dvs. aici, și dacă aceasta s-a schimbat în timp?

Când mi-am depus candidatura pentru poziția de ambasador, am vizat doar pentru câteva locuri în care speram să existe oportunități de schimbare pozitivă. Republica Moldova a fost unul dintre aceste locuri. Dar, sincer vorbind, nu am prevăzut că aceste schimbări pozitive ar putea fi de o asemenea amploare în care s-au realizat. Pot spune că atât percepția mea despre posibilitățile Moldovei, cât și Moldova însăși s-au schimbat foarte mult pe parcursul șederii mele.

Cu cine dintre reprezentanții clasei politice moldovenești ați stabilit cele mai apropiate contacte? Ce subiecte sînt cel mai des puse în discuție?

Comunic cu o mulțime de oameni, nu numai cu politicieni, nu numai din partea guvernului, ci, desigur, și cu reprezentanți ai opoziției. De asemenea, comunic foarte mult cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, cu jurnaliști și cu oameni din diferite regiuni ale Moldovei, deoarece merg des în localitățile în care implementăm proiecte. Acolo comunic cu reprezentanții proiectelor, dar și cu tinerii din Moldova. Desigur, pentru mine aceste întâlniri sunt foarte utile, atât pentru a înțelege dezvoltarea politică a Republicii Moldova, cât și pentru a afla cum se simt oamenii. Pentru noi este important ca Moldova să se dezvolte în mod complex, pentru că și asistența noastră pentru Moldova este complexă.

Anul trecut a fost unul semnificativ pentru Moldova – țara a obținut statutul de candidată la UE. Cum credeți, această perfomanță istorică a fost obținută datorită reformelor realizate, sau ca urmare a circumstanțelor geopolitice create?

Aș spune că este vorba despre două lucruri. În primul rând, într-adevăr, circumstanțele geopolitice au jucat un rol. La începutul anului 2022 nimeni nu și-a imaginat că este posibil ca Moldova să devină o țară candidată atât de repede. Agresiunea Federației Ruse și războiul din Ucraina a schimbat totul, pentru că a favorizat susținerea Ucrainei și a Republicii Moldova în drumul lor spre integrarea europeană. Însă geopolitica nu a fost singura componentă, deoarece pentru Uniunea Europeană este foarte importantă îndeplinirea diferitelor criterii. Prin urmare, este evident că Republica Moldova a obținut statutul de candidat și datorită progreselor pe calea reformelor care erau deja vizibile. Faptul că Moldova a devenit candidată, iar Georgia nu a obținut acest statut, în opinia mea, reflectă tocmai aceste diferențe de dezvoltare, care au fost mult mai pozitive în Moldova. În viitor, vor exista atât componente politice, cât și tehnice, deoarece pentru noi este important ca țara să fie cu adevărat pregătită pentru aderarea la UE, aderarea fiind ultima etapă a procesului de integrare.

Cum s-au dezvoltat în ultimul an relațiile dintre UE și Moldova?

Vedem că guvernul și conducerea de vârf a țării acordă prioritate integrării în UE, nu doar în cuvinte, ci și în fapte. Am văzut deja acest lucru în primăvara anului 2022, când, într-o perioadă foarte scurtă de timp, autoritățile au pregătit un răspuns foarte amplu la chestionarul prezentat de Comisia Europeană înainte de a se lua decizia privind statutul de candidat. De atunci, am văzut o continuare a acestui lucru. Putem vedea acest lucru și în planul de acțiuni care a fost adoptat în august 2022, modul în care este pus în aplicare, modul în care autoritățile acționează în ceea ce privește schimbările legislative și acțiunile practice, inclusiv punerea în aplicare a acquis-ului comunitar al Uniunii Europene. Vedem că acest progres este destul de rapid. În același timp rămânem realiști, știm că există domenii în care progresul rapid este imposibil și chiar nedorit; pentru noi, calitatea reformelor este mai importantă decât ritmul lor. Prin urmare, vom continua acest dialog, astfel încât progresul să fie cât mai rapid posibil, dar, în același timp, fără a pierde din calitate.

Cum UE apreciază progresele Moldovei pe calea spre standardele și valorile europene?

Acesta este un proces continuu pentru noi. Am menționat deja schimbul de informații pe care eu și colegii mei îl avem cu reprezentanții Moldovei. Bineînțeles, raportăm acest lucru instituțiilor europene, dar aceasta nu este singura componentă. Moldova este vizitată în mod regulat de experți din partea instituțiilor europene, care evaluează progresele în diferite domenii și care, de asemenea, oferă evaluările și recomandările lor instituțiilor europene. În al treilea rând, Moldova este evaluată și de experți care lucrează în cadrul Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă. Toate aceste informații vor fi prezentate într-un raport de progres care va fi publicat în luna octombrie a acestui an, și care va viza Moldova și toate celelalte țări candidate. Acolo, se va vedea nota pe care instituțiile europene o dau progreselor înregistrate. Acest raport va fi pregătit în fiecare an de acum încolo, astfel încât și noi, și poporul Moldovei, să putem monitoriza modul în care țara avansează.

UE îi acordă Republicii Moldova sprijin financiar. Sînteți mulțumiți de modul în care sunt folosite aceste mijloace?

Da, într-adevăr, Uniunea Europeană implementează multe programe în Republica Moldova. Această asistență s-a amplificat după războiul din Ucraina, deoarece țara dumneavoastră s-a confruntat cu multe crize. Ajutăm atât autoritățile, cât și populația să depășească dificultățile cu care vă confruntați. În același timp, controlăm utilizarea banilor contribuabililor UE. Aici, în cadrul Delegației UE, există un departament special ale cărui funcții sunt doar de a verifica modul în care sunt implementate proiectele și dacă nu există încălcări. În general, constatăm că asistența noastră se îndreaptă în direcția corectă. Vizitez în mod regulat proiectele noastre și văd că acestea sunt foarte importante pentru oameni, fie că este vorba de o grădiniță termoizolată sau de noi stații de tratare a apei, fie de asistența noastră pentru toți locuitorii din Moldova prin intermediul compensațiilor pentru gaze, oferite de către guvern dar și de Uniunea Europeană și de statele membre ale UE.

În viziunea UE, ce schimbări și reforme trebuie să facă Moldova?

În ceea ce privește progresele deja realizate, este important să continuăm, deoarece sunt necesare schimbări în multe domenii. Cele mai importante în acest stadiu, aș spune, sunt reforma justiției și lupta împotriva corupției. De aceea șase din cele nouă puncte identificate în avizul Comisiei Europene de anul trecut se referă la reforma justiției și la lupta împotriva corupției. Sprijinim aceste reforme atât financiar, cât și cu expertiză. În mod clar, acesta este unul dintre domeniile în care va trebui să se lucreze în continuare în viitor, deoarece curățarea nu se poate face decât treptat.

Pentru mulți dintre locuitorii Moldovei aderarea republicii la UE se asociază cu prosperitatea și dezvoltarea țării. De ce ar fi interesată UE în Moldova – o țară mică și nu foarte bogată, cu o populație în descreștere. De ce are UE nevoie de noi?

Cred că cetățenii au într-adevăr dreptate în această evaluare a efectului pozitiv al aderării la UE. Pot să dau exemplul țării mele natale - Letonia: când Letonia a devenit candidat la aderarea la UE, produsul nostru intern brut pe cap de locuitor era de 33% din media europeană. Acum, Moldova se află în aceeași situație. În prezent, PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei ajunge la peste 70% din media UE și continuă să crească. Acest lucru a fost posibil datorită abordării Uniunii Europene de a oferi statelor membre mai puțin dezvoltate un ajutor suplimentar pentru ca acestea să ajungă mai repede la medie. Așadar, cred că aderarea la UE va contribui la bunăstarea oamenilor din Moldova.

În ceea ce privește a doua parte a întrebării dumneavoastră, aș dori să subliniez că UE acționează pe baza valorilor. Așa cum cetățenii Republicii Moldova au sprijinit 100 de mii de refugiați ucraineni, fără să se întrebe ce beneficii vor obține de pe urma lor, ci pur și simplu pentru că așa era corect, la fel și Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova, pentru că solidaritatea este una dintre valorile fundamentale ale UE. Desigur, în cazul Republicii Moldova, situația este diferită de cea a altor țări, deoarece Moldova este atât vecina noastră, cât și un viitor membru al UE. Acest lucru face ca aprofundarea cooperării noastre să fie deosebit de importantă. Uniunea Europeană este interesată de dezvoltarea Moldovei ca țară democratică și prosperă, deoarece privim Moldova ca viitor membru al UE. Dar, chiar făcând abstracție de procesul de aderare la UE, este important pentru noi ca țările care se învecinează cu Uniunea Europeană să fie stabile și prospere, deoarece acest lucru este, de asemenea, în interesul UE.

În timp ce mulți moldoveni nu văd un viitor luminos nici în UE, nici în alte comunități internaționale, dar îl văd în neutralitate, în dezvoltarea propriei țări și în conviețuire, precum și în dezvoltarea relațiilor atît cu Estul, cît și cu Vestul, Dvs. considerați că neutralitatea este colacul nostru de salvare?

În primul rând, apartenența la UE și neutralitatea nu se exclud reciproc. Unele state membre ale UE sunt membre NATO, altele sunt state neutre. În ceea ce privește a doua parte a întrebării, cred că acesta este un subiect de discuție în primul rând pentru cetățenii Republicii Moldova despre cât de bine funcționează neutralitatea. Personal, eu văd că nu funcționează în deplină măsură. Dacă pe teritoriul țării se află trupe străine, în pofida statutului de neutralitate, dacă peste teritoriul Republicii Moldova zboară rachete, ignorând, de asemenea, statutul de neutralitate, pentru mine este evident că neutralitatea în sine nu este un colac de salvare. Aceasta este mai degrabă o dorință a locuitorilor de a fi neutri, dar, din păcate, acest lucru nu se reflectă pe deplin în realitate. În ceea ce privește relațiile cu Estul și cu Vestul, nu există un singur vector de dezvoltare nici pentru Uniunea Europeană. UE și statele sale membre dezvoltă relații nu doar cu Estul și cu Vestul, ci și cu țările din Sud - și acestea reprezintă, de asemenea, parteneri importanți pentru noi. Așadar, relațiile noastre se dezvoltă în general într-un mod multi-vectorial. Din nefericire, singura excepție, probabil, o reprezintă relațiile cu Rusia. Obișnuiam să construim relații constructive și cu Rusia, dar după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, nu mai există o astfel de posibilitate acum. Uniunea Europeană face tot ce este posibil pentru a sprijini Ucraina și victoria acesteia în acest război nejustificat.

Moldova este țara valorilor tradiționale de familie. Dar în Europa se promovează activ LGBT. Poporul Moldovei percepe negativ încercările de a implementa această politică a incluziunii la noi. Are oare rost să fie promovate insistent valorile străine nouă? Mai ales că în țară avem un declin demografic și ar trebui, din contra, să facem tot posibilul pentru a spori natalitatea…

Nu pot fi de acord cu însăși formularea întrebării din două motive. În primul rând, Uniunea Europeană nu are rolul de a propaga nimic. Ceea ce este important pentru noi este egalitatea tuturor, indiferent de convingerile lor politice, mediul social sau orientarea sexuală. Și acestea sunt valorile pe care le promovăm atât în cadrul UE, cât și în cooperarea noastră cu alte țări. În al doilea rând, nu putem spune că diferența dintre țările UE și Moldova constă în valorile familiei tradiționale. Obiectiv vorbind, valorile familiei tradiționale sunt apreciate chiar mai mult în țările UE decât în Moldova. Dacă mă uit la numărul de divorțuri, care pentru mine este un indicator al valorilor tradiționale ale familiei, Moldova, alături de alte țări care, de asemenea, declară valorile tradiționale ale familiei, cum ar fi Rusia, Belarus și China, se află printre primele zece țări din lume cu cel mai mare procent de divorțuri. Dacă ne uităm la țări liberale, cum ar fi Olanda, care, după cum știți, sunt foarte deschise față de comunitatea LGBT, vedem că acest indicator este de câteva ori mai mic acolo.

De asemenea, putem lua în considerare o altă reflectare a valorilor familiale, cum ar fi numărul de rampe pentru cărucioare - văd multe magazine și străzi pe care este pur și simplu imposibil să treci cu un cărucior.

Valorile tradiționale ale familiei ar trebui protejate nu prin interzicerea demonstrațiilor sau prin limitarea discuțiilor privind necesitatea drepturilor minorităților sexuale, ci prin promovarea familiei în practică - astfel încât violența împotriva femeilor și copiilor să scadă, astfel încât să existe oportunități reale pentru familii în Moldova, astfel încât condițiile sociale să se îmbunătățească, salariile părinților să crească, iar familiile să poată trăi în condiții optime aici.

De facto, Moldova a renunțat la resursele energetice (gaze, în special), livrate tradițional de Rusia la prețuri acceptabile, și a trecut la achiziționarea de la alte surse, la prețuri mult mai mari. Aceasta nu numai că a lovit în bunăstarea cetățenilor simpli, dar a afectat și economia națională. Ce ieșire din această situație vedeți Dvs. ?

În primul rând, nu sunt de acord că Moldova a renunțat. Dimpotrivă, Gazprom a refuzat să furnizeze gaze Moldovei la prețuri tradițional reduse. După cum vă amintiți, în toamna anului 2021, Gazprom, cu doar câteva zile înainte de expirarea contractului, a anunțat că prețurile ar trebui să fie revizuite radical, și nu văd vina Moldovei în acest lucru. Ne mai amintim cum în toamna anului 2022, tot în mod neașteptat, Gazprom, nerespectând termenii contractului cu Moldova, a anunțat că livrările de gaze vor fi reduse la jumătate. Moldova nu a avut altă soluție decât să caute noi surse de gaz și energie electrică pentru a nu lăsa populația în întuneric și frig. Bineînțeles, UE a sprijinit Moldova în acest demers, atât cu expertiză, cât și financiar. Vedem că Moldova a trecut cu bine iarna din 2022. Da, au fost cheltuieli mari, dar moldovenii au avut atât gaz, cât și energie electrică. Cu fiecare lună, Moldova devine mai pregătită pentru provocările energetice. Sper că în curând vor fi achiziționate suficiente rezerve de gaze la prețuri bune, pentru a trece mai ușor iarna următoare. După cum știți, prețurile la gaz din acest an sunt mult mai accesibile decât cele de anul trecut. Deci, sper că iarna viitoare va fi mult mai ușoară pentru oamenii din Moldova. Desigur, Rusia poate fi una dintre sursele de energie, dar, după cum am văzut în ultimii doi ani, este foarte rău atunci când este singura sursă. Prin urmare, este foarte bine că Moldova și-a diversificat acum sursele.

Un alt aspect pe care aș dori să îl abordez este eficiența energetică și sursele de energie alternativă. Vedem că există un boom al panourilor solare în Moldova și cred că aceasta este, de asemenea, o modalitate importantă de a reduce costurile și dependența de furnizorii externi. De asemenea, susținem în mod activ îmbunătățirea eficienței energetice. De mai mulți ani implementăm proiecte de termoizolare a clădirilor, în special școli și grădinițe, iar anul acesta adăugăm și spitale. Acesta este un domeniu în care mai este mult de lucru, deoarece realitatea este că multe dintre clădirile din perioada sovietică nu sunt eficiente din punct de vedere energetic, ceea ce aduce chletuieli mult mai mari pentru energie. Iar acest lucru reprezintă, desigur, nu doar o componentă economică și de siguranță, ci și un aspect legat de mediu, deoarece crește inutil consumul de resurse energetice.

Moldova renunță și la piețele de desfacere tradiționale – Rusia și CSI. Dar se va putea ea oare reorienta pe deplin spre piețele europene? Care sunt avantajele și posibilitățile deschiderii pieței UE pentru mărfurile moldovenești și cum contribuie asta la dezvoltarea economiei țării?

Din nou, nu Moldova a renunțat la piața rusă, ci Rusia a refuzat produsele moldovenești. Din păcate, Rusia este un partener imprevizibil. Ne amintim de embargoul din 2006, de embargoul din 2013 și de restricțiile recente privind importurile de produse agricole în Rusia, care nu s-au bazat pe date obiective. Faptul că producătorii moldoveni s-au reorientat către piața europeană se datorează faptului că piața europeană a devenit și continuă să devină din ce în ce mai deschisă, precum și restricțiilor impuse de Rusia. Acum vedem că exporturile moldovenești către UE reprezintă 2/3 din totalul exporturilor țării dumneavoastră; exporturile către UE sunt de 13 ori mai mari decât exporturile către Rusia. UE a demonstrat nu doar că este o piață mare și bogată, ci și o piață previzibilă, ceea ce este, desigur, important pentru producători. Și ne bucurăm că moldovenii profită de aceste oportunități. Deschidem oportunități suplimentare, de exemplu, susținem laboratoarele din Moldova care verifică calitatea produselor, astfel încât și mai multe produse să poată fi livrate pe piețele europene. De exemplu, piața UE a fost recent deschisă și pentru producătorii moldoveni de carne de pui și ouă. De asemenea, toate restricțiile privind produsele agricole au fost înlăturate pentru anul viitor, iar noi vedem o creștere semnificativă și în această direcție. Aceste oportunități, pe care producătorii moldoveni le folosesc, reprezintă cheia care permite dezvoltarea economiei moldovenești pe termen lung.

În opinia Dvs., ce sectoare ale economiei trebuie să dezvolte Moldova, pentru a adera mai rapid la UE?

Cred că trebuie să lucrăm în mai multe direcții. În primul rând, indiferent de sector, trebuie să îmbunătățim calitatea produselor, deoarece consumatorii europeni sunt exigenți. Aceasta este, de asemenea, o veste bună pentru producători, deoarece în UE se poate obține un preț bun pentru un produs bun. Dacă ar fi să menționăm un sector, aș vrea să distingem tehnologiile digitale, pentru că vedem că în acest domeniu salariile lucrătorilor din Moldova sunt de trei ori mai mari decât salariile medii. Iar acest lucru înseamnă că oamenii pot obține un salariu decent lucrând pentru piețele europene fără a pleca din Moldova, ceea ce, desigur, este important pentru ca țara să reducă exodul populației. Acesta este unul dintre motivele pentru care noi, Uniunea Europeană, susținem instruirea digitală și digitalizarea economiei. Când vizitez școlile din diferite regiuni ale Moldovei, văd cât de activ folosesc tinerii aceste oportunități. Sunt sigur că abilitățile digitale vor fi o parte importanta a viitorului lor.

Cum comentați faptul, că Elveția a inclus Moldova în lista țărilor cu risc sporit de spălare de bani? Asta în condiițiile în care RM obține succese evidente în lupta cu cei implicați în spălarea banilor, este țară-candidată pentru aderare la UE și intenționează să înceapă negocierile de aderare deja spre finele anului curent.

Uniunea Europeană însăși evaluează modul în care țările candidate luptă împotriva spălării banilor, deoarece acest lucru face parte din acquis, iar performanța Moldovei va fi evaluată în următorul raport de progres din octombrie. Putem vedea deja că sistemul de combatere a spălării banilor a fost îmbunătățit semnificativ de la furtul miliardului și este important să nu fie relaxat prematur.

Cum influențează problema conflictului transnistrean relațiile dintre Moldova și UE, și cum anume contribuie UE la soluționarea acestui conflict?

Poziția noastră este următoarea: regiunea transnistreană este parte integrantă a Republicii Moldova. Prin urmare, de exemplu, acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Republica Moldova se referă și la regiunea transnistreană. Ne bucurăm că antreprenorii din stânga Nistrului folosesc oportunitățile oferite de acest acord, deoarece 2/3 din exporturile regiunii sunt orientate către țările UE.

Uniunea Europeană face parte din procesul de negociere în formatul 5+2, dar este clar că progresul în acest format este imposibil în timpul războiului din Ucraina.

În plus, punem în aplicare o serie de proiecte de măsuri de consolidare a încrederii atât pe malul stâng, cât și pe cel drept al Nistrului. De exemplu, am participat recent la finalizarea unui proiect de restaurare a cetății Tighina. Acesta este un exemplu excelent al modului în care, cu ajutorul UE, oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului pot fi apropiați. Pe termen lung, desigur, ceea ce este legat de Transnistria va fi vizat în cadrul negocierilor de aderare a Moldovei la UE, dar este prematur să judecăm cum vor fi rezolvate aceste probleme.

Mulți reprezentanți ai opoziției moldovenești informează cu regularitate structurile europene despre încălcările făcute, în opinia lor, de actuala putere. Bruxellesul ia în seamă declarațiile lor?

Informațiile furnizate de opoziție fac parte, de asemenea, din informațiile pe care le raportăm la Bruxelles. De exemplu, pe 13 iulie, m-am întâlnit cu secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, care a prezentat punctul de vedere al formațiunii sale politice cu privire la procesele care au loc în țară. Aceste informații sunt importante pentru noi, la fel cum este importantă pentru noi participarea opoziției la viața politică, deoarece este una dintre componentele democrației.

Majoritatea populației țării consideră că în ultima perioadă se face tot mai mult simțită tendința de limitare a libertății de exprimare. Ea se face simțită, în special, nu ca o greșeală temporară a autorităților, ci ca o dorință certă a lor. Au observat oare partenerii europeni ce instrumente se folosesc în acest scop? Cum își exercită obligațiunile Consiliul audiovizualului, și nu riscă el să devină, împreună cu viitorul centru «Patriot», un «minister al adevărului», care va stabili ce este bine și ce este rău, ce este adevăr și ce este dezinformare?

Întrucât libertatea de exprimare este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, urmărim îndeaproape evoluțiile din acest domeniu. Ne bucurăm că performanța Moldovei s-a îmbunătățit, de exemplu, în clasamentul mondial al libertății presei țara a avansat 12 poziții, de pe locul 40 în 2022 pe locul 28 în clasamentul din 2023. În același timp, urmărim evoluția legislației și a practicilor în acest domeniu. Este important pentru noi să fie găsit echilibrul între lupta împotriva dezinformării și manipulării informațiilor și a interferențelor din exterior pe de o parte, și libertatea de exprimare pe de altă parte. Și de aceea este foarte important ca autoritățile să ia în calcul opinia Uniunii Europene și opinia Comisiei de la Veneția. Observăm îmbunătățiri în acest domeniu, dar vom continua să colaborăm cu autoritățile.

Oferim sprijin tehnic Consiliului Audiovizualului pentru a ne asigura că evaluările sale se bazează pe date obiective. De asemenea, am oferit expertiza noastră la înființarea Centrului pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării pentru a ne asigura că acesta rămâne în acești parametri.

Din punctul Dvs. de vedere, care este latura cea mai tare, care ne va permite să intrăm în UE?

Cred că două lucruri vă pot ajuta – hărnicia moldovenilor și optimismul. Hărnicia este importantă, deoarece integrarea europeană este o muncă uriașă, legată de multe detalii. Văd cât de intens lucrează cei care se ocupă de integrarea europeană. Optimismul, pentru că integrarea europeană nu este o chestiune de unul sau doi ani. Mai aveți încă multă muncă de făcut și este important să nu vă pierdeți încrederea în voi înșivă și încrederea că munca voastră va fi răsplătită cu succesul integrării în Uniunea Europeană.

Ce urări ați avea pentru poporul Moldovei?

Mi-aș dori ca oamenii din Moldova să găsească mai multe lucruri comune. Există multe probleme asupra cărora opiniile diferă în diferite părți ale țării sau în diferite părți ale societății. Sper că ideea integrării europene poate fi un astfel de element unificator, deoarece cred cu tărie că aceasta este în interesul tuturor moldovenilor care doresc să asigure prosperitate și democrație pentru ei înșiși și pentru copiii lor.