Parlamentul European cere «integrarea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen»

Parlamentul European a adoptat joi, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă şi 54 abţineri, raportul anual privind funcţionarea spaţiului Schengen în care susţine, din nou, că România şi Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spaţiul Schengen, precizînd totodată că şi Croaţia îndeplineşte cerinţele tehnice, informează CaleaEuropeana.ro.

“Parlamentul sprijină integrarea deplină a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen; Croaţia îndeplineşte, de asemenea, criteriile de aderare”, arată sursa citată.

Observînd că unele controale la frontierele interne au fost instituite din 2015, eurodeputaţii afirmă că astfel de verificări nu mai îndeplinesc criteriile proporţionalităţii şi necesităţii şi, prin urmare, sînt ilegale. Dacă este necesar, Comisia ar trebui, de asemenea, să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.

Eurodeputaţii sînt preocupaţi de informaţiile primite privind returnările efectuate de Frontex la frontierele externe ale spaţiului Schengen. Aceştia solicită mai multă transparenţă în ceea ce priveşte activităţile agenţiei, în special cele care au loc pe mare, precum şi îndeplinirea obligaţiilor sale de raportare. Parlamentul subliniază că sprijinirea persoanelor aflate în pericol pe mare este o obligaţie legală şi solicită ca agenţia de frontieră să angajeze persoane însărcinate cu monitorizarea drepturilor fundamentale, în conformitate cu regulamentul său.

Raportul solicită, de asemenea, integrarea deplină a Bulgariei şi a României în zona de liberă circulaţie, observînd că ambele ţări au îndeplinit cerinţele pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Croaţia a îndeplinit, de asemenea, cerinţele, astfel cum a remarcat Comisia în timpul vizitei sale în această ţară din noiembrie 2020.

În cele din urmă, eurodeputaţii salută dezvoltarea sistemelor informatice (cum ar fi Sistemul de informaţii privind vizele şi Sistemul de intrare/ieşire) în domeniile gestionării frontierelor şi vizelor, şi solicită ca aceste proiecte să fie finalizate fără întîrziere.

Privind în perspectivă, Parlamentul subliniază că este necesară o reformă a Codului frontierelor Schengen pentru a aborda situaţia actuală a spaţiului de călătorie fără frontiere.

Deşi controalele la frontieră rămîn o prerogativă a statelor membre, noile mecanisme de salvgardare ar putea asigura retragerea controalelor atunci cînd acestea nu mai reprezintă un răspuns proporţional.

Votul privind raportul anual de funcţionare a spaţiului Schengen a urmat unei dezbateri care a avut loc marţi în plenul PE de la Strasbourg, cadru în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marţi, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucţia spaţiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei şi “întregirea” acestuia prin aderarea Croaţiei, Bulgariei şi României.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient, iar printre obiective se numără şi acceptarea ţărilor pregătite de aderare, şi anume Romînia, Bulgaria şi Croaţia.

În prezent, spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane şi 26 de state europene. Spaţiul Schengen este format din toate ţările UE, cu excepţia Bulgariei, a României, a Croaţiei, a Ciprului şi a Irlandei. Din acest spaţiu fac parte, de asemenea, patru ţări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.

România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziţie reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori pînă la cel mai înalt nivel, atît în ceea ce priveşte Comisia Europeană, cît şi legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluţie şi în 2018.

Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate.

În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.