Marea Britanie, ultima zi în UE

Vineri este ultima zi în care Marea Britanie are calitatea de membru al Uniunii Europene, la trei ani și jumătate de cînd cetățenii britanici au decis, prin intermediul unui referendum, ca țara lor să iasă din Blocul comunitar.

Va urma o perioadă de tranziţie, pînă pe 31 decembrie 2020, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.

Marea Britanie, membră a comunităţii europene din ianuarie 1973, se va retrage oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, la ora locală 23:00 (1 februarie, 01:00, ora Republicii Moldova).

Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămînînd în uniunea vamală UE pînă cînd va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relaţiile post-Brexit.

Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obţină pînă la sfîrşitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relaţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit.

Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze pînă la sfîrşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit.

Eric Mamer, purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza pînă la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă pînă pe 31 decembrie 2020.

Cetățenii romîni care trăiesc în Marea Britanie pot aplica pînă în iunie 2021 pentru procedura de statut de rezident, care le permite să rămînă în țară după ieșirea acesteia din Uniunea Europeană. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puțin cinci ani.

Cei care nu locuiesc de atîția ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască și să lucreze în țară pe o perioadă de pînă la cinci ani. Pentru a fi eligibil, cetățenii trebuie să ajungă în Marea Britanie pînă la sfîrșitul perioadei de tranziție, care se va încheie în decembrie 2020. Începînd din 2021, romînii care vin în Marea Britanie ar putea avea nevoie de vize și permis de muncă.

Michel Barnier, negociatorul-şef european pe tema Brexit, a avertizat că există riscul unei întreruperi brutale a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

„Prima etapă este finalizată şi trebuie să reconstruim totul. La sfîrşitul acestui an, dacă nu vom avea un nou acord, nu va mai fi o situaţie de rutină, nu vor mai fi reglementări. Trebuie să conştientizăm că există riscul de a ajunge la marginea prăpastiei, mai ales în privinţa relaţiilor comerciale”, a avertizat Michel Barnier.

Uniunea Europeană nu va permite Marii Britanii să beneficieze de avantajele pieţei unice europene după Brexit dacă Londra nu va respecta standardele comunitare, a avertizat recent David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

Uniunea Europeană nu va semna niciun acord comercial post-Brexit „prin care Marea Britanie să aibă acces la piaţa unică europeană, dacă nu va respecta înaltele standarde sociale, ecologice şi drepturile în domeniul muncii”, a adăugat David Sassoli într-un interviu acordat Funke Mediengruppe.

Preşedintele Parlamentului European a subliniat că Uniunea Europeană intenţionează să menţină o cooperare apropiată cu Marea Britanie post-Brexit. Însă avantajele apartenenţei la UE „nu pot exista din afara” Blocului comunitar, a atras atenţia el.

David Sassoli s-a declarat convins că Parlamentul UE va ratifica proiectul de Acord Brexit, prin care sînt stabilite condiţiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Noi am făcut totul prin acest Acord pentru ca efectele negative să fie limitate cît mai mult. Însă retragerea Marii Britanii din UE este şi rămîne o decizie extrem de dureroasă”. Actuala generaţie credea că procesul integrării europene „ar fi putut continua”. Dar majoritatea alegătorilor britanici „au luat o altă decizie, iar noi o respectăm”, a subliniat David Sassoli.

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Naţional Scoţian (SNP) trebuie respectat.

„Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o şansă trebuie respectat, la fel cum se aşteaptă şi el ca mandatul lui să fie respectat”, a afirmat Nicola Sturgeon.

Partidul Naţional Scoţian (SNP) a obţinut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămînerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.

Odată cu oficializarea plecării Regatului Unit, Uniunea Europeană pierde unul din cei mai puternici și mai emblematici membri ai săi. O întorsătură istorică ce transformă UE pe mai multe niveluri.