Cartoful este hrănitor şi bogat în fibre, în glucide (amidon), în vitamine şi minerale. Este, de asemenea, uşor de digerat. Are efect cicatrizant şi antiulcerant.
Cartofii sînt uşor de cultivat şi au un ridicat potenţial energetic. Atenţie însă: indexul glicemic al cartofilor copţi sau prăjiţi este foarte mare: 95. Aceştia nu trebuie însă consumaţi zilnic şi nu sînt recomandaţi diabeticilor (care trebuie să aleagă alimente cu index glicemic de maximum 30).
Unii specialişti susţin însă consumul de cartofi datorită conţinutului ridicat de potasiu, magneziu, acid citric şi acid malic, care au efect alcalinizant. De asemenea, se pare că este util pentru pancreas, deoarece acţionează asupra sistemului nervos parasimpatic.
Împotriva durerilor. A fost recomandat dintotdeauna în caz de artrită şi reumatism.
Bogat în viamina C. Cartoful conţine numeroşi antioxidanţi, dintre care vitamina C, acizi fenolici şi flavonoide. Soiurile colorate (mov, galben, roşu) sînt mai bogate în antioxidanţi (avînd deci un mai puternic efect anticancerigen).
Sucul de cartofi cruzi. Adepţii medicinei naturiste consideră că sucul de cartofi cruzi este cicatrizant, atenuează durerile, inflamaţiile, ulcerele stomacale şi deudonale, combate constipaţia, drenează, ajută la funcţionarea ficatului şi ameliorează problemele hemoroidale.
Cartofii: beneficii nutriţionale
Furnizează următoarele elemente nutritive, în ordinea importanţei pentru necesarul zilnic: vitamina B6, cupru, fier, mangan, potasiu, vitaminele B1, B2, B3, B5, B9, C, K, magneziu, fosfor, zinc. Un cartof copt acoperă circa 10% din necesarul zilnic de fibre pentru un adult. Fibrele îl fac să fie extrem de săţios.
100 g de cartofi la cuptori (cu tot cu coajă)
119 Kcal
3, 2 proteine
0, 2 g lipide
27, 1 g lucide
2, 8 g fibre
Index glicemic:
65 cu coajă şi fierţi în apă sau la abur
80 pentru piure
90 pentru fulgi instant
95 pentru cartofii prăjiţi
Cartofii: cum îi alegem
Există diverse soiuri şi culori. Încercaţi varietăţile colorate sau noi, consumîndu-le cu coajă. Cartofii trebuie să fie tari, fără pete verzi şi să nu fie încolţiţi.
Cartofii prăjiţi: cît sînt de buni
Fierţi în apă cu puţin ulei, piure, împreună cu alte legume, în ciorbă, în salată, prăjiţi acasă, în plăcintă de morun cu usturoi sau cu brînză şi usturoi.
Este preferabil să evitaţi cartofii prăjiţi, deoarece conţin multe glucide şi grăsimi saturate; mai greu de digerat decît cartofii fierţi în apă, conţin de şase ori mai multe lipide şi de două ori mai multe glucide decît aceştia din urmă.
Cartofii: cum îi păstrăm
Păstraţi cartofii la adăpost de lumină şi umezeală, pentru a-i conserva mai bine şi a evita apariţia petelor verzi care conţin compuşi toxici (solanină şi caconină). Reţineţi că, dacă păstraţi cartofii în frigider, amidonul lor se va transforma în zahăr. După ce au fost gătiţi, cartofii trebuie mîncaţi în răstimp de 24 de ore.
Ce spun noile cercetări
Conform noilor studii, cartofii cu miezul galben sau mov ar diminua stresul oxidativ şi deci riscul de boli cardiovasculare. Antioxidanţii din aceşti cartofi rezistă la prepararea termică, spre deosebire de cei din cartofii cu miezul alb.
Amidonul şi fibrele contribuie la prevenirea cancerului de colon, dar şi a diabetului şiconstipaţiei. Lecitina STL, o proteină din cartof, a demonstrat în studiile în vitro că are capacitatea de a stopa proliferarea celulelor canceroase.
Reţineţi că trebuie să evitaţi să mîncaţi acei cartofi cu pete verzi sau încolţiţi, deoarece conţin solanină, o substanţă toxică, riscînd să provoace tulburări gastrice, intestinale şi nervoase. Acest alcaloid măreşte rezistenţa la agenţii patogeni ai cartofului cît este încă în pămînt.
Adăuga comentariu