Să mergi la restaurant este un răsfăţ bine meritat. Cu toţii, de la mic la mare simţim nevoia să mîncăm ceva nou, ceva gustos, să ne îmbrăcăm frumos, să vedem alţi oameni, să avem un decor deosebit, să avem sentimentul că ne răsfăţăm, să scăpăm de grija gătitului, de stresul spălatului de vase.
Dacă am rezolvat problema cine spală vasele, cine curăţă totuşi meniurile de la restaurant? Cum adică cine ”spală meniurile” de la restaurant? M-am întrebat asta după ce am deschis un meniu generos al unui restaurant cu mulţi ani de tradiţie, meniu ultra-folosit şi cu multe urme de mîncare la propriu. Meniul prezenta şi un miros specific, de vechi. Am încercat să nu stric seara companionilor mei, dar am cercetat ce poate ascunde o simplă listă de bucate a unui restaurant, un obiect atins de mii sau chiar zeci de mii de oameni în ani de zile. Ei bine, se pare că indiferent de cît de frumoase, cu coperţi din piele sau din carton, strălucitor sau mat, s-a constatat că meniurile sînt cele mai murdare obiecte dintr-un restaurant.
Surse de boli contagioase - solniţa de sare, solniţa de piper
Aceleaşi studiu publicat de ABC News, menţiona că pînă şi solniţa de sare are peste 11.500 de bacterii. Aici am putea include şi alte recipientedintr-o olivieră (ulei, oţet, piper). Acum fiecare îşi poate face un calcul în gînd de cîte ori şi-a lăsat copiii să se joace cu solniţele de sare şi piper la restaurant? De ce se adună atît de multe bacterii? Se pare că solniţele sînt reumplute cu sare şi piper regulat, dar nu sînt igienizate de fiecare dată.
Mai mult decît atît cercetătorii americani atrag atenţia că nu de puţine ori solniţa poate cădea în mîncare. Dacă o un client al restaurantului a scăpat recipientul într-un preparat cu fructe de mare, iar următorul client care atinge solniţa are alergie la fructe de mare şi mănîncă diverse cu mîna cu care a atins solniţa alergia la fructe de mare se poate activa. Acum îmi vin în minte sfaturile medicilor, consumul excesiv de sare şi zahăr dăunează grav sănătaţii. Consumul de sare este unul dintre principalii factori ai declanşării hipertensiunii arteriale.
Surse de boli contagioase - clanţa de la uşă
Iată şi alte obiecte purtătoare de bacterii, microbi şi virusuri contagioase cu care intrăm în contact în mod frecvent. Clanţa de la uşa unei instituţii publice şi bara din autobuz sînt o altă gazdă bună. Sute de oameni, zi de zi, ating bara din mijloacele de transport în comun la fel şi clanţa unei uşi a unei instituţii. Pentru a evita infectarea cu virusuri şi bacterii ce pot duce la complicaţii de tipul hepatita A (i se mai spune boala mîinilor murdare), dar şi a candidozelor bucofaringiene, se recomandă spălarea pe mîini imediat ce ajungeţi la o sursă de apă şi săpun şi să nu consumaţi alimente cu mîinile murdare.
Surse de boli contagioase - piscina
Piscine, ştranduri, bazine de înot - mişcarea în apă are o multitudine de beneficii pentru sănătatea fizică şi pentru sănătatea psihică. Însă în lipsa unei dezinfectări corecte, vizitatorii pot contacta ezeme, dar şi boli venerologice de tip tricomonas. Candidoze oro-bucofaringiene pot apărea în rîndul celor care au înghiţit apa dintr-un bazin nedezinfectat corespunzător.
Surse de boli contagioase - animalele străzii
Greu să le rezişti mai ales dacă eşti copil, însă de multe ori cîinii şi pisicile de pe stradă pot transmite infecţii respiratorii la om, infecţii cutanate (rîie) sau mai grav prin muşcătură virusul turbării. Dacă ai fost muşcat de un animal este necesar să te prezinţi la camera de gardă pentru administrarea vaccinurilor antirabic şi al vaccinului antitetanos (chiar dacă v-a muşcat propriul cîine). Alte motive să consultaţi un medic după ce aţi intrat în contact cu un animal străin - prezentaţi simptome precum mîncărimi ale pielii, iritaţii cutantate
Surse de boli contagioase - buretele de vase
Mai generos în găzduirea bacteriilor decît meniul unui restaurant este buretele de vase. Un studiu efectuat la universitatea germană Furtwangen releva faptul că un burete de vase adăpostea 362 de specii diferite de bacterii, iar densitatea lor ajungea pînă la 45 de miliarde pe cm pătrat. Buretele de vase trebuie pus mereu la uscat după folosire, nu îl lăsaţi umed. Apa este un mediu propice înmulţirii bacteriilor. De asemenea, buretele de vase se poate spălaţi-l şi uscaţi-l în maşina de vase. De asemenea, dacă folosiţi bureţi pentru duş, asiguraţi-vă că îi depozitaţi în locuri aerisite unde se pot usca.
Surse de boli contagioase - tastatura de la computer
Stafilococ auriu, virusul hepatitei A, micoze îi pîndesc pe cei care consumă mîncare în timp ce scriu la calculator. Ştergeţi regulat cu şerveţele antibacteriene tastatura (mai ales dacă împărţiţi computerul cu alte persoane), telefonul mobil şi telecomanda.
Surse de boli contagioase - toalete publice
Vrem nu vrem, le folosim. Alegeţi să frecventaţi toalete curate şi păstraţi în poşetă sau în buzunare şerveţele umede pentru zona intimă, evitaţi să folosiţi hîrtia igienică dintr-o toaletă publică. Multe dintre virusuri circulă în aer. Ce boli poţi lua dintr-o toaletă neigienizată corespunzător? Hepatita A, virusul răcelii, boli de tip veneric, afecţiuni dermatogice, E.coli etc. Evident, spălarea pe mîini cu apă şi săpun înainte şi după folosirea toaletei ajută la menţinerea starii de sănătate.
Surse de boli contagioase - testere cosmetice
Oricît de atractive ar fi şi oricît de calculat vrei să cumperi produse de machiaj şi creme, fonduri de ten evită folosirea testerelor ci cere mostre ambalate individual. Astfel se evită riscul de a contacta candidoze buco-faringiene, hepatita A etc.
Adăuga comentariu